Page 5 - Bunul_Econom_1906_22
P. 5
Nr. 22 H U N U L E C O N O M _________________________ Pag 5
Creşterea venirilor de mătase. gogoaşe de acelaş fel, şi să nu ames Ş tiri d e to t felu l.
*
tecăm unele cu altele.
(Urmare din nr. 17.) 1. Gogoaşele fără nici un cusur de
Despârţemântul »Orăştie* al
Suirea viermilor. formă sau de faţă (culoare). Asociaţiunei au ţinut a doua zi de Ru
2. Gogoaşele gemene sau lipite, în salii 4 Iuriiu n. prelegere poporală în
Când viermii, pe ia sfârşitul vâr
ţinuturile unde negustorii au obiceiul Orăştie, împreunată cu reproduceri de
stei a cincea nu mai mănâncă cu poita
de a le plăti cu alt preţ. skiopticon. Sau adunat ţărani în mare
de mai înainte, când încep a deveni ne
liniştiţi şi aleargă pe frunze sau pe mar 3. Gogoaşele petate. parte aşa, încât biserica, unde sau ţi
ginile laviţelor, când au trupul strâvă 4. Gogoaşele găurite. nut prelegerea, era ticsită. Instructiva
prelegere au ascultat-o publicul cu mare
zător şi când ţin capul în sus, trebuie 5. Gogoaşele slabe şi neisprăvite.
atenţiune. Preşed. desp. dl Ion Popovici
să le punem măturele sau crăci pentru Aceasta deosebire a gogoaşelor,
a să putea urca pe ele. Măturile cele după bunătatea lor, este neapărată spre o desfăşurat înţelegător starea de înaltă
mai bune să fac din paie de rapiţă sau a putea vinde marfa cu înlesnire. învăţ ătură a popoarălor vechi, a greci
şi din alte crăci rămuroase şi bine us lor şi romanilor faţă de învăţătura po
; "• (Va urma). poarelor de azi, urmată în decurs de 6
cate. Măturelele nu trebuiesc aşezate
prea dese ca să poată trece cu înles mie şi mai bine de ani. A arătat ve
Programul
nire aerul prin ele. Punând măturelele deri din vechea cetate romană Pompei!
examenelor de vară dela şcoala cap. gr.-or. şi celelalte, cari au fost nimicite de un
la o depărtare potrivită viermii fac mai
română din Orăştie în anul şcolar 1905/1906.
puţine gogoaşe gemene, de pe căre firul cutremur de pământ şi asupra cărora
Sâmbătă în j j i â Iunie c. : abia în anii din urmă s’a făcut săpături,
să trage mai anevoie.
Dela 7— 8 oare a. m. clasa începătorilor, prin ce ies la suprafaţă toate clădirile
Crăcile să pot aşeza pe laviţă şi în
înv. de clasă Maria Racolţa. şi prin urmare o icoană a vieţii de pe
formă de boltă.
Dela 8 — 10 oare a. m. clasa a II a de acel timp. Toate aceste arătări au fost
Când viermii să cresc cu îngrijire, băeţi şi fete, înv. d e d a să loan Fieşeriu.
urmate de explicări şi cu grai. O altă
suirea lor ţine de obicei două zile (ne Dela 3— 5 oare p. m. clasa a 111-a de
arătare a fost diferitele porturi româ
ţinând socoteală de ziua întâiu. băeţi şi fete, înv. di clasă loan Branga.
neşti dela noi din Ardeal, din Banat,
In ziua a patra după începerea Duminecă în 4 i j Iunie c.\ Bucovina, România şi Macedonia; dl
suirii, să adună la un Ioc viermii cari Dela 7—9 oare a. m. clasa a IV-a de loan Moţa, preot a explicat fiecare port,
au rămas înapoi, şi nu s’au suit Aceştia băeţi şi. fete, fnv. de clăsă Const. Baicu înv.-dir. scoţând la iveală frumosul port sălişte-
să pun la o căldură mai măricică şi li să DJa 9 —91/» gimnastică cu băeţii cei nesc dintre toate celelalte şi toate fru
dă ceva mai multă hrană ca de obiceiu. mai mari sub conduct rea înv. I. Fleseriu. moase. Prelegerile să continuă pe teri
Ei să aşează pe un pat deosebit şi li-să Dela 11—12 oare a. m. Cântări corale, toriul acestui despârţemânt. Duminecă
declamări, cetirea clasiccaţiunilor, împărţirea
pune maturele mai mici, formate din pir,
premiilor şi încheierea, anului şcolar. este anunţată în corni Băcâinţi.
sau din ramuri, acestea bine uscate. Cu *
Lucruri ie de mână ale fetiţelor vor fi
modul acesta să urcă şi viermii mai în expuse spre vedere publică — numai sub du Fidanţare Dl George Suciu cu-
dărătnici, să aşează şi fac gogoaşe. rata examenelor — în nna din şalele de în legător-tipograf din Orăştie s’a fidanţat
Atragem cu deosebire băgarea de văţământ a şcoalei noasttc. cu dşoara Leontina Dicu.
i Direcţiunea.
seamă asupra faptului că cele mai multe Felicitările noastre.
pierderi să întâmplă când viermii încep *
Expoziţia de copii din
să se suie pe crăci. Trebuie dar’ să dăm Atenţat contra regelui A l-
Apoldul-românesc.
toate îngrijirile spuse mai sus, trebuie fonso X III. Ziua, când s’a serbat cu
să aerisim bine odăile, să le ţinem cu nunia regelui Şpaniei a fost turburată
Din cauza pojarului, ce a grasat
rate şi cu o căldură potrivită neschim de un atentat infiorâtor. Joi în 31 Mai
în mod epidemic până bine de curând
bătoare Lumina este folositoare vier n. la reîntoarcerea tinerei părechi re
în comuna Apoldul-român şi comunele
milor de mătase, însă nu trebuie să lă gale dela actul cununiei şi când era
învecinate, siliţi ne vedem să amânăm
săm ca razele soarelui să ajungă dea- petrecută tinăra păreche de tot poporul,
terminal tinerei expoziţiei de copii pe
dreptul la ei. un anarchist a aruncat din fereastra unei
una din zilele din toamna anului cu
După-ce s’au urcat toţi viermii, să case o bombă asupra trăsurii regale.
rent^ când expoziţia să va ţinea toţ în
păstrează în odăi aceeaş căldură, având Bomba a căzut între roatele de dinainte
comuna Apoldul-român.
însă grija d’a le arisa cât mai des. In a trăsurii şi între prima păreche de cai,
Rugămintea noastră deci este, ca
urmă să curăţă tot gunoiul rămas sub unde a şi explodat. Trăsura a fost sdro-
domnii medici să binevoiască a ne ră
măturele sau crăci. Toate aceste îngri bită, asemenea şi caii. Bomba a omorît
spunde cu posibilă grăbire la apelul,
jiri sunt neapărat trebuincioase şi de pe un adjutant al regelui, pe mai mulţi
ce le-am adresat în cauza datelor nea
multe ori când nu să îndeplinesc toate, soldaţi ce ţineau ordinea şi pe câteva
părate la alcătuirea programului expo
să întâmplă că unii viermi mor pe mă- persoane din publicul ce aclama pâre-
ziţiei etc.
tureie fără a face gogoaşe, sau chiar dacă ch e a regală. Dar’ regele şi regina au
fac gogoaşe, ele sunt foarte slabe. Fiind afacerea expoziţiei de copii rămas ca prin minune nevătămaţi. Nu
de interes general, ne ar fi binevenite mărul morţilor şi râniţiţior trece peste 50.
Culegerea gogoaşelor. opiniunile, ce ni s’ar da şi din partea
îndată după exploziune ducele Cor-
oamenilor pricepuţi cu locuinţa şi afară
După opt până la zece zile cel mult, nachullos a sărit la trăsura regală şi a
de comitatul S biiu.
dela suirea viermilor pe crăci, gogoaşele ridicat pe regele şi regina din trăsură,
să pot culege spre a să trage firul de Opiniunile sosite le vom da şi pu şi în altă trăsură a mânat direct la pa
mătasă sau borangicul de pe ele. Pen blicităţii. lat Sosiţi la palat, regina a leşinat de
tru acest sfârşit măturelele să iau cu în Sibiiu, 26 Maiu 1906. spaimă. Regele să zice, a avut noroc cu
grijire şi să desfac gogoaşele de pe ele. Comitetul central al »Retmiunei decoraţiile de pe piept, prin cari n’au
Pe urmă să ia una câte una şi să române de agricultură din comitatul putut străbate câteva fărâmături din
curăţă de puful care le înconjoară. Când Sibiiu*. bombă.
culegem gogoaşele trebuie să băgăm bine Icoana pustiirii cauzate de explozie
Pantaleon Luouţa, Vie. Tordâşian,
de samă Să nu punem laolaltă decât : prezident. 1 secretar. era îngrozitoare. Casele şi strada din
