Page 6 - Bunul_Econom_1906_22
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 22
acel loc erau stropite cu sânge. Bucăţi generalului Bernolak pentru cei ce voesc vorba este de consolidarea şi întărirea
de carne amestecate cu ţăndări din tră să lifereze pentru armată, şi a clasei economilor şi a clasei me
sura stdrobită erau risipite pe drumul * seriaşilor noştri.
asfaltat. Inundaţii. In urma ploilor dese Sincere mulţumite exprimăm şi ur
Poliţia a pornit o goană formală es apele din alvia lor: aşa Murăşul în mătorilor generoşi suprasolvenţi şi anu
după atentator. A deţinut la 100 de jurul Topi iţei şi Reghinului săsesc a me dlor Dr Romolus Boiu, proprietar,
anarhişti. Atentatorul a scăpat de luria inundat încât să cauzează mari pagube Aron Roman, paroch (Luncoiul inferior),
poporului şi a fugit din oraş. Sâmbătă în sămănăturile de pe valea Murăşului. Pavel Boldea, protopresbiter c. şi r. mi
şi duminecă au fost înmormântate vic Comunicâţia este cu totului oprită fiind litar, fiecare câte 10 cor. Alexandru
timele. Regele ncă şi-a trimis repre calea ferată şi drumurile spălăcite şi în Măcelar, mare propr. (Sângătin), Alexan
zentant. A luat parte şi moştenitorul cele mai multe locuri sub apă. dru Predovici, curelar (R. Vâlcea), fie
nostru A. S. Francisc Ferdinand. * care câte 3 cor.; Dr. Nic. Comşa, me
Pe cei răniţi, vre-o 50 de persoane, Bancă in un sat şvăhesc. A- dic (Sălişte), Sever Barbu (Reginul-sâs)
i-a cercetat regele însuşi în spital. Să proape de Arad să află un sat şvăbesc: Nicolae Lobonţiu, proprietar (Abrud),
zice oă poliţia din Londra ar fi atras Glogovaţ. Locuitorii de acolo au pus Iuliu V. Albini, notar (Zlatna), Ioan R usu,
atenţia celei din Madrid, că de acolo temeile unui institut de credit pe acţii paroch (Ida-mare), Nicolae Codo, paroch
au plecat 50 anarchişti spre Spania. cu un capital de 50 000 coroane. In (Pâclişa) şi dşoara Elena Petraşcu, d*-
Aceasta însă n’a luat măsurii© de lipsă, adunarea generală din 11 Februarie rectora internatului »Asociaţiunei«, N. jf.,
deoare-ce n’a crezut că să va întâmpla 1906 au hotărît însă, că capitalul de Pavel Muntean, c. şi r. vice colon în
-vre-un atentat. 50.000 coroane să fie ridicat la 100 000 pens., şi G. R., fiecare câte 1 coroană;
Cercetările poliţiei au avut rezultat. coroane (acţia de o sută cor.). De sigur Dem. Moidovan. prot. (Sighişoara) 1 cor
Un păzitor al ordinei publice din co banca a dat de pământ roditor, 60., şi în fine celor cari au contribuit
muna Torrejo de Andoz a recunoscut * cu obolul lor în pălăria »D-zeu vede«,
pe atentatorul, care să numeşte Mateo Fabrică de bnotbe în Ancona. purtată de subscrisul prezident, şi care
Morales, când mergea spre gară ca să Detectivii italieni din Ancona a desco a dat frumuşica sumă de 54 cor. 4 fii.
T
plece spre Barcelona şi Ia provocat să perit o bandă de. anarchişti, care s’a în favorul fondului «Văduvelor şi or
se justifice. conjurat să atenteze contra vieţii rege fanilor®.
Morales s’a scuzat cu o minciună. lui Italiei, a împăratului Germaniei, a Din şedinţa comitetului «Reuniunei
Păzitorul l-a silit să se întoarcă în regelui Angliei şi a preşedintelui State sodalilor români din Sibiiu«, ţinută la
comună. Pe drum însă Morales l a îm lor Unite din America. 17 Maiu 1906.
puşcat pe acesta. Poporul a prins de Totodată s’a confişcat şi nişte Victor Tordăşiami, Ştefan Duca,
veste şi a anunţat jandarmeriei. Mora bombe, care examinate fiind, au fost preziderr. notariu.
les văzându-şe în pericol s’a împuşcat. unele dintre cele) mai periculoase. Sau
Cadavrul a fost transportat la Madrid. arestat vre-o 12“ .^anarchişti, atentatul
H A Z
Regele a lăsat să-l fotografieze. Cele 20 era pregătit în vederea vizitei ce re
mii pezete puse ca premiu pe capul gele trebuia să facă la Ancona în ziua
—- Dar’ ce-ai păţit Niţă, taică?
atentatorului le va primi vădilva păzi de 24 Iunie, n.' — M’a bătut vecinul pentru-că
torului ucis. ■- -■ ■
* furat mere şi mi a spus că sunt un hoţ!
Concurs. La5 soci tatea acţionară
Sinucidere. In Orăştie un ştu- „Bistriţiana‘‘ institut de credit şi econo — Bine ţi-a făcut!
denţas dela gymnaziul reformat de clasa mii în Bistriţa e de ocupat un post de — Şi mi-a mai zis, că mărul nu
IV , — Szocs Istvăn s’a împuşcat Joi practicant cu sălar anual de 1000 Cor. cade departe de pom...
în 7 Mai n. Dm promenada oraşului, Termin 1 Iuliu 1906. Explicări dă
unde şi-a ales locul pentru fapta întris Direcţiunea. 1— 3 Dum. 1 după Ros., a tutuior SS., gl 8 sft. 1
tătoare, a fost transportat mort la spi D u m 28 Cuv. Nichita |i 10 Margareta
talul gymnaziului. A lăsat şi câteva scri Luni 29 C. M. Teodosiuij 11 Varnava
sori, cu bună seamă şi părinţilor, cari Dare de seamă şi mnlţămită publică. Mat ţi 30 Mur. Isachie li 12 Vasilie
Mere. 31 M. Ermil li 13 Tobias
locuesc în Sebeşul săsesc. Joi 1 S M. Iustin, filos.ii 14 (f) Joia v.
* Din Sibiiu.
VineH 2 S. P. Nichifor i| 15 Vit
Mare nenorocire la expoziţia Conlucrarea noastră la sărbările Sân b. 3 Mur. Lucian i| 16 Beno
din Bucureşti. Pe teritorul expoziţiei sfinţirei bisericei Catedrale au revărsat Red efor resp. rGEORGE SUCIU.
din Bucureşti, unde să edifică pavilio binecuvântare şi dar ceresc asupra lu
nul pentru secţia maghiară s’a întâmplat crărilor noastre, închinate binelui obştesc. Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
mare nenorocire. In decursul lucrului Mulţumită să revine pentru acest dar Dell 10—16 Iunie st. n. 1906.
s’a despicat schela, ce a omorât cinci distinselor doamne Minerva Dr. Brote,
oameni iar’ doisprăzece au fost grav ră Maria Dr. Crişanu, domnişoarelor Elena 10 Iunie n. Ada, Bakonya, Biled,
niţi. Francisc Kossuth ministrul de co- Cunţanu şi Olivia Bârdoşy şi dlui Titu Birkis, Borostyănko', Brood (Slav.), Ce-
merciu a dat ordin să se cerceteze cauza Morariu, cari conduşi de dragostea, ce pin, Csoka, Daruvâr, Detta, Elek, Fii-
nenorocirii întâmplate. trebue să vieze fie cărui Român, dori zesabony, Hodmezo'vasârhely, Irsa, Jâ-
*
tor de înaintarea neamului, au binevoit szârokszâllăs, Kunhegyes, Liptotepla,.
Cereale pe sama armatei. Ma sâ-’şi dee valorosul concurs la » Conve Nagykomlos, Nagyszalatna, Ofuttak, Ste-
gazinele armatei din Ungaria să provăd nirea noastră socială« din 13 Maiu n. yerlakanina, Ujszivâcz, Vărna. — 11..
încă de pe acum cu cantităţi'e (cătăţi- c. Laudă şi mulţumită revine harnicu Alsolendva, Avasujvâros, Babocsa, Bâtta-
mile) trebuitoare de ovăs şi săcară prin lui dirigent Candid Popa şi bravilor co szek, Buttyin, Biikosd, Csacza, Dunapen-
oferte ce să primesc pănă la 16 August rişti cum şi dibacilor ostaşi din ceata, tele, Dunaszekcso', Enying, Eted, Fekete-
nou. Amănunte să capătă prin secreta căluşerilor. De înaltă răsplată e vred ardo. Guta, Gyor, Horgos, Jâszalsoszent-
riatele reuniunilor economice, ce sunt nică marea mulţime a participanţilor şi gyorgy, Joko, Kethely, Kiskunmajsa, Kis-
în fiecaie comitat. Tot de acolo să ca în deosebi inteligenţa noastră, care e vârda, Kisruczaujhely, Legrâd, Locs-
pătă şi o broşură (căr‘ ;cic ă) cu sfaturile chemată a tinde mâna frăţească, când mdnd, Los, Mâgocs, Mârpod, Martonos*
