Page 3 - Bunul_Econom_1906_23
P. 3
Nr. 23 BUNIJL ECONOM Pag 3
----- --------------- • M.V-V’ ^
In dimineaţa următoare, înainte de _ _ __ D I N R O M Â N I A _ Creştem Yermilor de mătase.
a pleca lucrătorul, mai întrebă odată
pe bogat: dacă nu cumva mai are şi Sărbările pentru 40 ani de dom nie a ! ~ ' (Urmare).
pentru ziua aceea ceva de lucru ? M. S. Regelui. 1 Gogoaşele pentru sămânţă.
—* »Ba da*, îi răspunse bogatul; ' In tirtipul sârbâriior jubilare, M. S. Nu trebuie să* păstrăm gogorşe
*tnută-mi petrile iarăşi la locul lori* Regele a primit în sala Tronului întregul pentru a face sămânţă din ele, decât
corp diplomatic, veiiit spre a Le aduce atunci când viermii n’au suferit de nici
Lucrătorul deşi văzu, că lucrul lui
felicitări, Dl Marchiz de Beccaria a ros o boală în timpul creşterii, fiindcă alt
pefttru bogat nu are nici un scop, to
tit o cuvântare în numele colegilor săi, fel şi sămânţa ce ar eşi, ar da tot viermi
tuşi să apucă şi a doua oară, cu ace
la care a răspuns M. S. Regele. Fie bolnavi şi ne-ar produce pierderi.
eaşi răbdare şi stăruinţă, şi până sara
care din miniştrii străini I-a înfăţişat apoi
îşi sfârşi' din nou lucrul. Atunci îl chiamâ Dacă viermii au fost sănătoşi, a-
bogatul şi îi plăti iarăşi două coroane. câte-o scrisoaie de-felicitare din partea tunci deodată cu culegerea gogoaşelor
Suveranilor lor. '
A treia zpVoia să plece lucrătorul Au mai fost primiţi la Palatul Re de pe rhăturele alegem şî pe cele care
fără a mai întreba pe bogat, dacă are gal pe rând: Membrii Sf. Sinod, în frunte voim să le ţinem pentru sămânţă. Aces
ceva de lucru sau nu; când voi însă tea să vor alege dintre cele mai fru
cu I. P. S. MitrdpOlkul Primat, preşe
să plece, îi zise iarăşi bogatul: »stâi dinţii Corpurilor Legiuitoare cu depu moase şi fără pete, iărâ cusur. Ele să
şi-’mi mută petrile din locul dintâiu,ţ taţii şi senatorii, doermii miniştrii, mem curăţă frumos de mătasea pufoasă ce
de oare-ce aci totuşi îmi stau în cale!« brii Academiei Române, membrii con le încunjoară, atât pentru a le vedea
mai bine cât şi pentru a înlesni eşirea
Lucrătorul deşi a cam şovăit la siliului comunal ai Capitalei, primarii fluturilor din ele.
început, totuşi în cele din urmă a as corn. urbane şi rurale din ţară, funcţio Gogoaşele sunt de două forme:
cultat de bogat şi i-a mutat petrile ia narii superiori, profesorii, socităţile cultu Unele mai mari, mai umflate şi altele
răşi unde a zis el. Când să făcu sară, rale şi corporaţiile'din Capitală. mai mici şi curmate la mijloc. Din cele
îl chiamă apoi bogatul în casă şi-i zise Gel mai sărbătoresc moment a fost dintâiu ies fluturii femeieşti cari dau
cu bunăvoinţă: » Văz că eşti sărac, dar’ atunci când M. Sa? & primit Adunările sămânţă, iar’ din cele mai mici şi cur
riu-i vina ta, ci mai mult ie vina sorţii, Legiuitoare, în faţă'cărora a rostit cu
mate ies fluturii bărbăteşti, cari trebuie
care împarte aşa de maşter avuţiile sale. vântarea ce am publicat în nr. 21 a. c.,
să se împreune cu cei dintâiu.
Aici ai o sumă mai mare de bani,pri- în care Suveranul fanbrăţişază cu priviri
ipeşte-i dela mine ca dar şiapucătede vultureşti trecutul,'^prezentul şi viitorul. Trebuie dar’ să se aleagă tot atâ
ceva întreprindere sau lucru cu ei, ca Academ ia Rom ână şi Jubileul. tea gogoaşe femeieşti câte şi bărbăteşti
la urmă să ai unde lucra la tine pentru ca să se poată toţi împârechia şi să nu
un scop hotorît.« Academia^R&mână, a ţinut Vineri rămână sterpi.
în 12 Maiu o şedinţă solemnă spre a Gogoaşele astfel curăţate de mă-
E de prisos credem, să o mai spu- ,
sărbători cei 40 dş'^âni de Domnie ai vtasa pufoasă ce le înconjoară şi alese
nem, că lucrătorul nostru ,a ajuns cu
M. S. Regelui. ,Kl1 ... .. . .ţ., cu îngrijire să împart în .două : celeTe-
timpul; un om cu stare,, şi avete,* prin
■ - A ' asistat foartp mujtă lume., «meieştiAşiş; bărbăteşti, cam..„de două
răbdarea şi stăruinţa sa neobosită.
DI L Kalindery* . preşedintele Aca palme de lungi, cari să atârnă în odaie
Câţi sunt între plugarii noştri, cari demiei, a ţinut o şuvânţare, care a fost de o prăjină sau de un cuier. Aceste
nu sunt siliţi de a lucra la alţii fără ascultată în picioare-de întreaga asistenţă. şiruri să fac In modul următor : cu un
scop, ci numai pe sama lor, şi totuşi
Dl A. Xenopol a ţinut în urmă o ac să trece o aţă pe la mijlocul go-
arată puţină răbdare şi stăruinţă la lu
conferenţă despre domnia Maj. Sale goaşei, băgând bine de seamă ca aţa
cru. Să vede, că unii ca aceia au uitat
Regelui Cafol, şi despre progresele în să nu pătrundă în gogoaşej ci numai
de vechia zicală românească: »cine mişcă
toate privinţele realizate de poporul ro până la jumătatea coajei, fiind-că alt
tot mai pişcă, cine şade, coada-i cade *
mân în cei 40 de ani de domnie. fel am omorî viermele din lăuntru. Cu
(>Albina*.) modul acesta, Gele două capete ale go-
■ f- - ■■ ■ ■
— »Ce să fac acum muitre?« zise pădurea din jos de că$a ta să fie tăiată, tru- până dimineaţă să fie crescut şi copt, şi eu
Alexandru cătră muierea sa. pinele scoase, locul arat, sămănaf cu mălai să-i duc din el făină de mămăligă, să prân
— »Ce să faci? Iacâ-i merge, că ştiu mărunt care pe dimineaţă să fie copt, şi mie zească din ea I *
că nu te-a mânca Măria sa Domnull» şă-’mi aduci de acolo făină de mălai mărunt — »Nu-i nimica scumpul meu soţ, lasă
Şi s'a dus Alexandru la domnie în sat ca să-mi facă din ea mămăligă de prânzi că va fi cum va rândul Dzeu ; nu fi tu în
— »Bună dimineaţa domnule!» Inţeles-ai ?« ? gândurat pentru aceea!» — Dacă veni seara
— »Să fi sănătos; ce cauţi aici ? la ce-ai >Dar’ cum să poate una ca asta dom cinară ei, să rugară lui Dzeu şi să culcară.
venit?» nule?» Iar’ dimineaţa sculă muierea pe Alexandru
— »Am venit domnule, că un biriş d’a — »Taci şi mergi,-iai’ dacă dimineaţă şi-i Z'se: »Vtzi de du făina la domnu de mă
Măriei voastre a zis că mi-aţi poruncit să viu!» nti vii după cum ţi-am poruncit, nu-ţi mai măligă pentru prânz!»
—- »Bine-i 1 Adecă tu eşti mişelul care stă .capul unde-ţi stă acuma, că ’ţi-a sta un- Şi să sfculă Alexandru ; adecă cât ve
şi-a făcut casă în pădurea mea? Cum ai cu de’ţi stau picioarele!» deai cu ochii pe coastă la vale, din jos de
tezat să faci un lucru ca acela?» Să porneşte Alexandru supărat acasă; casele lui, unde fusese ieri pădurea aceea
— *D’apoi, că domniata mi-ai poruncit, muierea-1 aşteaptă în portiţă. uriaşă, acum eta numai o holdă de mălai
şti când ai omorât pe tata şi pe mama, când — »Noa, dar’ de ce te-a chemat?» mărunt, frumoasă şi coaptă; iar’ într’o de-
ai zis să merg unde m’or duce ochii, iar’ după — Oh, doamne! Acesta vrea să ne sagă-’i pusese muierea grăunţe şi în altă făină
ce voi creşte să vin in slujba Dtale, în locul omoară şi pe noi cum a omorît pe tata şi de mălai mărunt. Să minună Alexandru, mul-
tatei; şi eu iată m’am ţinut de cuVânt; în pe mama ? ţămi lui Dzeu şi merse la domnie în sat.
coliba unde m’am născut acolo m’am aşezat —v »Cum aşa?» (Va urma.)
alaltă-ieri cu muierea mea; dar’ dacă Dzeu a — »Iată, draga mea, mi-a poruncit că
voit că peste noapte să se facă din ea o până dimineaţă toată pădurea câtă-i din jos
casă bună domnească, eu nu sunt de vină!» de casa noastră , să o tai să scot trupinile,
— »Să mergi şi până dimineaţă toată să o ar şi samăn eu mălai mărunt, iar’ acela