Page 4 - Bunul_Econom_1906_23

P»B- 4 BUNUL ECONOM Nr. 23

goaşei rămân Hbere şi fluturii pot eşi Săpatul porumbului. Porumbul să
cu înlesnire. Lucrările agricole în lâna Iunie. sapă pentru a 2-a oară, acest lucru sâ
numeşte moşoroit. La porumburfe să-*
Gogoaşele să pot aşeza In rânduri
mânate în rânduri săpatul să face cu
şi pe o masă In o odaie.
Dacă în luna Maiu nu s’a isprăvit rariţa, iar’ la cele sâmănate prin îm-
Căldura cea mai potrivită în odaie cu recolta şi treeratul rapiţei de toamnă, prăştiere, săpatul să face cu sapa; Pueţii
este de 22 de grade, iar1 razele soare­ aceste lucrări să continuă în această cari dau dela rădăcină trebuie rupţi,
lui să nu ajungă deadreptul la gogoaşe, lună, încă chiar de pe la început să de asemenea porumbul trebuie rărit
fiindcă le face rău. Odaia să fie bine face recolta orzului de toamnă. Când dacă este prea des, căci în acest caz
aerizată şi fără igrasie. orzul să tace snopi şi când să clăeşte, rodeşte mai puţin. Dacă printre porumb
Gogoaşele să lasă astfel până ce trebuie să se facă cu multă băgare de s’a sămănat şi cânepă destinată pentru
samă, căci spicele să rup foarte uşor sămânţă, după cum acest lucru sâ facp<-
ies fluturii din ele; lucru care să în­
de paie. La arie când să face stog sau în Moldova de cctrâ toţi agricultorii;
tâmplă cam la 15 până la 18 zile dela
şiră, trebuie acoperit bine cu paie ca cânepa să răreşte lăsând firele de câ­
suirea viermilor pe crăci.
să nu să strice de ploaie. Treeratul or­ nepă depărtată de 5—-10 m. La săpat
Fluturii ies mai cu seamă dimi*
zului să face ca şi al rapiţei, după tre- să taie mai mult cânepa de vară care
neaţa spărgând gogoaşele la un capăt;
erat să vântură şi să păstrează în ma­ este de coloare verde mai deschisă, şi
ei să se adune în fiecare zi dimineaţa
gazie până să vinde. Intr’o cultură bine să lasă mai mult cea de toamnă, care
pela 7 ore şi să se pună pe o pânză
îngrijită orzul de toamnă poate să pro­ este de o coloare verde mai închisă.
aşezată pieziş şi îndoită la partea de
ducă dela 50— 70 hectolitri (saci) la Camelina sâ recoltează când trun­
jos în formă de sgiab ca să nu cadă
hectar. Orzul alb de toamnă să cartă chiurile au început a să îngălbeni şi
fluturii de pe ea.
atât de fabricanţii de bere din străină­ sămânţele in teci au coloare galbnă ro-
Fluturii femeieşti sunt rnai groşi şi tate, ca şi cei dela noi din ţară. şietică, recolta să face ca şi la rapiţâ,
greoi, pe când cei bărbăteşti sunt mai Intre 14— 24 ale • acestei luni în­ poate sâ producă la hectar 15— 20 hec­
mici, mai vioi şi subţiri la partea de
cepe şi seceratul grâului, care să face tolitri. Uleiul ce sâ scoate din sămân­
dinapoi. Lângă fiecare fluture femeiesc
cu aceleaşi instrumente agricole ca şi ţele de camelină are aceiaşi întrebuin­
trebuie să aşezăm şi unul bărbătesc ca
orzul de toamnă. Grânele pentru vân- ţare ca şi cel de rapiţă.
să se împreune. După, ce să împreună,
zare să seceră în pârgă, iar’ cele pentru (Va urmi.)
să iau părechile, să pun pe o altă pânză
sămânţă să seceră când s’a copt bine.
curată la fel cu cea dintâi u şi să lasă
Grânele să cunosc când sunt în pârgă Expoziţinnea generală romană din 1906.
6 ceasuri împreunaţi. După acest timp
astfel: strângem un bob de grâu între
să despart cu îngrijire, aruncăm fluturii
degetul cel mare şi arătător şi dacă din
bărbăteşti afară, iar’ pe cei femeieşti îi Seducerile pe caile ferate.
bob nu mai iese lapte să poate secera;
punem pe o altă pânză ca să depună Călătorilor cari vor merge sâ vi­
seceratul să face după-ce rouă s’a ri­
sămânţa (oauăle). ziteze expoziţiunea generală din Bucu-
dicat, iar’ după-ce s’a legat în snopi
Pe când fluturii femeieşti depun să pun în picioare ca sâ-i bată' soariele cureşti, să vOr vinde dela data ce să
sămânţa, este bine ca odaia să fie mai până sara când să fac clăi. Grânele va fixă ulterior bilete de ducere şi în­
întunecoasă. coapte să seceră chiar cu rouă pe ele, toarcere pentru Bucureşti şi înapoi deo­
Sămânţa să poate păstra pe aceste iar’ snopii să lasă culcaţi la pămânţ până camdată cu o reducere de 30 ia sută
pânze făcute sul, şi atârnate într’un loc sara când să călesc. La arie snopii să din preţul biletelor trenurilor de per­
întunecos şi cât să poate mai răcoros. fac stog sau şire, până să treerâ; după soane
treer grâul să vântură şi să pune în Reducerea, după asigurarea ce ni-
Ea să poate încă strânge de pe pânze
magazie în strat subţire ca să nu să s’a făcut, mai târziu va fi de 50% ,
şi sâ se pună în pungi mici de tulpan,
care să atârnă ca si pânzele într’un loc încingă şi să capete mucegaiu. Să mai adecă pe timpul de toamnă, când am
răcoros şi la întuneric, aşa ca să nu dă la lopată din când în când casă nu povăţuit deja publicul nostru să viziteze
poată fi mâncate de şoareci şi de fur­ fie atacat de gărgăriţe. expoziţia, care atunci va fi pe deplin
nici. In borcane, sau în oale sămânţa Paiele de grâu să fac şire ca să terminată.
nu să păstrează destul de bine, fiind-că fie bine păstrate până iarna, când să Aceste bilete vor fi valabile atât
poate să-i lipsească aerul. dau ca hrană vitelor amestecate cu fân la trenurile de persoane sau mixte, cât
şi cu rădăcini de sfeclă şi morcovi, şi şi Ia trenurile accelerate, afară de tre­
Sămânţa să ţine în felul acesta
până vine timpul să se pună la clocire. ca aşternut vitelor. Producţiunea la hec­ nurile 5, 6, 7 şi 8 (de lux).
tar poate să fie dela 6 — 40 hectolitri. întreruperea călătoriei în staţiunile
*După încercările făcute de oamenii Din făina de grâu să face o pâne gus­ intermediare nu să admite cu aceste
învăţaţi, s’a dovedit, că oricât de bine toasă şi hrănitoare, scrobealâ şi spirt, etc. bilete.
s’ar alege gogoaşele pentru sămânţă, nuT Pentru copii între 4 şi 10 ani să
e cu putinţă de a scăpa viermii de boa- Sâcara şi orzul de primăvară să vor elibera bilete speciale de ducere şi
lele care să moştenesc dela un an seceră ea şi grâul, boabele acestor ce­ întoarcere cu preţul de jumătate din
la altul. reale după treerat sâ vântură şi să păs­
trează în magazie până la vânzare. Sâ­ preţul rşdfis şi având pe ele imprimat
Sămânţa sănătoasă nu să poate cuvântul »cop il«.
cara şi orzul pot să producă Ia hectar
produce de cât dela fluturii cari au fost
3— 35 hectolitri. Pânea făcută din făină Bilete de ducere şi întoarcere, fie
cercetaţi, spre a să vedea, dacă au fost pentru 'adulţi, fie pentru copii să vor
de săcară este mai puţin hrănitoare decât
sau nu atinşi de boale. Cercetarea flu­ rea de grâu, de aceea să caută mai elibera numai dacă odată cu ele să va
turilor să face cu microscopul, care pe mult la facerea turtelor şi a spirtului. cumpăra dela aceeaş cassă de bilete
lângă că este un instrument scump, nu Orzul să întrebuinţează la fabricarea be- cel puţin un număr egal de bilete de
poate lucra cu el oricine, de aceea e
rei şi Ia hrana animalelor, de multe ori intrare în Expoziţiune,
mai bine să se cumpere sămânţa.
orzul să amestecă cu săcară şi astfel Biletele de dus şi întors vor fi va­
(Va urma). să întrebuinţază la fabrica berei. Paele labile 6 zile numărate dela data ştam-
de săcară sâ caută mai mult Ia facerea pilârii până la a şasa zi, ora 12 din
de scaune şi rogojini. noapte.