Page 6 - Bunul_Econom_1906_23

P«£- 6 Blg-NUL ECONOM NV. 23

Multe ţş mai putea zice despre Favor învăţătorilor confesio­ o ciupercă uriaşă în greutate de 5 1/g
frumos îţfle acestor şedinţe, dar’ le re- nali. Es.e. ştiut că până aci'numai în­ chlgr. Mâi curios aştepta ,el însă răs­
serv pentru altă dată. Aci mai amin­ văţătorii dela şcoalele statului aveau punsul regelui. Nu peste multă vreme
tesc, că intre participanţi s’au sortat dreptul de. a putea călători iu preţuri comitatul Toronţal primise un rescript
15 cărticele, apoi dl Tordăşianu, mul­ reduse pe căile ferate. Acuma noul mi­ din cancelaria de cabinet, în care re­
ţumeşte tuturora pentru toate şi invită nistru de culte, în conţelegere cu mi­ gele demândâ a să exprima mulţâmitâ
pe toţi iubitorii de progres la a 6-a şe­ nistrul de comerciu au hotărât ca să în scris pentru ciupercă.
dinţă din Iunie. «învingătorul*.. împărtăşască de- acest beneficiu şi pe *
învăţătorii confesionali. Noul ordin să La fondul de 20 bani al »Reu
va publica’ In scurt .timp Şt cei intere­ niunii sodalilor români din Sibiiu« pen­
Ştiri de tot felul. saţi vor putea să-şi înainteze cererile' tru cumpărarea unei case cu hală de
lor pentru bilete cu preţ redus. " vânzare, drept răscumpărare a felicitări­
P r o g ra m u l examenelor publice lor în scris, logodiţilor Victor Tordă­
dela şsoala civilă de tete a «Asociaţi- Dr. Engen Porea, medic cer- şianu şi Eugenia Iovescu, au mai dă­
unii pentru literatura română şi cultura cual, au fost ales medie balnear la băile ruit Câluşerii din 13 Mă iu n. c., 2 cor.,
poporului român« din Sibiiu, la finea sărate de iod dela Basna (lângă Me­ Emil Petruţi, măestru măsar, 1 cor y
anului şcolar 1905/1906, este următorul: diaş), dl medie Porea, ca fiu al acelui Teodor Moldovan, m. cismar, 50 b.,
Luni în 25 Iunie: a) înainte de ameazi 1 ţinut de uq şir de ani a fost în pozi­ losif Barbu, hotelier 49 b., loan Bologa,
Dela 8— 11 ore Religiunea cu elevele ţia nu numai să cunoască. întreagă în­ m. pantofar, Paraschiva Marcu, loan
din toate clasele civile. Dela 11 — 12 tocmirea băilor, ci şi să tracteze toate Ursa, librar, loan Apolzan, Toma Simtion,
ore Limba franceză, clasa II— IV. b) acelea boale, pentru cari să întrebuin­ Izidor Marco viei, tipografi, George Să-
după amiazi: Dela 3— 6 ore clasa I. ci­ ţează izvoarele vindecătoare aflătoare în sărman, m. pantofar, fiecare câte 4 0 b ,
vilă, din studiile: Limba română, Isto­ băile biseţiceşti. Onoratului public bu­ loan Cristea, compactor, Floria Cruciţa,.
ria naturală şi Limba maghiară. Marţi curos dă ipformaţiuni. m. croitor, Nicolae Isan, pilar, Ştefan
în 26 Iunie : a) înainte de amiazi: Dela Duca, loan Marcu, Valeriu Poponea, cui.
8 — 12 ore clasa HI, civilă din studiile: Contr&bandă de oi. Poliţia de tipografi, Maria Grecu, loan Pârâu, m
Limba maghiară, Istoria universală şj graniţă diii ' Petroşeni a descoperit o croitor, losif Marcu sen , loan Logojan,
Geografie, b) după ameazi: Dela 3— 6 contrabandă de 1600 oi trecute peste măestri pardositori, Lazar Stoica, sod.
ore clasa II. civilă, din studiile: Geogra­ graniţa din ‘România, de câtră ciobanii măsar, Dumitru Morariu, Moise, Fărcaş,
fia, Limba română şi Limba maghiară. din Poiana."'Oile au fost sechestrate si George Şoima, sodali lăcătuşi fiecare
Mercuri în 27 Iunie: a) înainte de ameazi: şa vor vinde la licitaţie. Valoarea lor 20 bani, Petru Teodor, George Simţion*.
Dela 3— 6 ore Muzica instrumentală întrece suma de 40000 coroane. înv. tipografi, fiecare câte 10 bani, loan
(piano, violină) cu elevele din toate cla­ • * ■■ Petraşcu, măestru croitor, 21 bani. In
sele civile. Vineri în 29 Iunie: a) înainte Reuniunea femeilor sălăgene total 10 cor.
de ameazi: Dela 11— 12 ore încheerea îşi vă sârba') iubileul de 25 ani dela în­ ■ ■*
; solemnă a anului şcolar şi distribuirea fiinţarea sâeîn '26 Iuniu:a: c. Programul ; . Este de nn folos nepreţuit da
atestatelor. Lucrurile de mână, de ca­ sărbăriloT Wiainte de ameazi: I. La 8 mare pentru fie-care damă că să ştie,
ligrafie şi desemn, sunt expuse în de­ ore" dimineaţa serviciul dumezeesc, cu că pentru păstrarea frumseţii prin între­
cursul examenelor într’una din şalele in­ mare asistiă’fiţă. Cântările le va da buinţarea pomadei «Crema Blanca« a
corul teologilor- din Gherla, compus din
stitutului. Direcţiunea. lui Ero's, să delâtură tot felul de ne­
25 cântăreţi. II La 11 ore şedinţa fes­
* curăţenii de piele, pistru!, sgrăbunţele,
tivă. III. La 1 oară d. a. prânz comun mâncârimi etc. Prin faptul acesta atra­
t Io ă n P o p ă , advocat în Sibiiu
şi redactorul »Calicului«, a răposat la în sala teatrului orăşenesc Seara să va gem atenţiunea asupra acestui preparat
da concert urmat de dans. Preţul de a lui Erâs de pe pag. 7. Preţul unei
5 Iunie n. în Sibiiu, în etate de 68 ani.
înmormântarea a avut loc Joi în 7 Iu­ întrare: de persoană 3 coroane, de 3 tighii 1 coroană. Iar’ săpunul pentru
persoane în familie 8 coroane.
nie n. Fie-i ţărina uşoară şi memoria aceasta cremă costă 80 fii. Trimite cu
*
binecuvântată! posta prin ramburs, ori după trimiterea,
* , ■ ; Circulaţia poştei în 1905. Da­ banilor înainte preparatorul Eros Ala-
tele statistice poştale din 1905 arată o dâr. farmacist Dâva.
B ă ţu l p r ib e g ie i sau 3258 emi­
creştere conziderabilă în toţi ram ii de *
granţi din Ungaria la Ameria. Săptă­
mâna trecută au sosit la N&w:Jork 585 circulaţie, în asemenare cu anul prece­ G u n oirea a g r iş ilo r şi s tru g u ­
Maghiari, 1254 Slovaci, 366'Şvabi, 81,3 dent. Epistole s’au dat la postă în 1905: re ilo r să face, nu primăvara sau toamna,
474,892.412, în 1904: 439,984.430; cu
Croaţi şi 240 Români, toţi din Ungaria. ca de ubiceiu a altor pomişori, ci acum
34,980.982 bucăţi mai multe. Din-
* în timpul de vară. Gunoiul de între­
tr’aceste îrT circulaţia internă să soco­
Z ia r ro m â n Itf.'|fosarabia. Pe buinţat pentru acest soiu de porni, este
tesc 350,026.686 intrate din străină­ cel de resturi de gunoaie din curte (com­
acest pământ înstreinaţ ..şi trudit de o
tate 62,841.354. iar’ expedate în străi­ post), pus numai la trupina fiecăruiu po-
soarte cât să poate de maşteră, a apă­ nătate 54,Q80.462. Ziare s’au dat la
rut primadatâ ziar românesc, sub titlul postă în 1905: 154,161 725; în 1904: mişor, cu atât mai vârtos, că aceştia
»Basarabia« şi tipărit cu litere cirile. nu sufer prea mult îngrăşemânt în ne­
144,096 867. Dintre care în ţară apă­
Apare în Chisineu. rute au fost 140,575 644, iar’ în ţară mijlocită apropiere a rădâcinilior, cu atât
* mai puţin gunoi de grajd sau verde
îmanuâte 143,391.625 exemplare. Suma
Sau chiar şi putrăd.
N u m a i este ex -lex . In săptă­ tuturor pachetelor şi asemnatelor de
mâna aceasta, Luni, a încetat starea bani au fost în 1905: 24,928 904, în 1904:
Concurs. La societatea acţionară
de ex-lex şi cetăţenii trebue să-şi plă­ 24,004.000; in-valoare de 5425,071.324
„Bistriţiana’* institut de credit şi econo-
tească iarăşi la timp dările, dacă nu cor. în 1905 şi de 4.936,403.000 cor. mii în Bistriţa e de ocupat un post de
voesc să li-să vândă cu doba vitele şi în 1904.
practicant cu salar anual de 1000 Cor.
agoniseala lor. Luni s’au început şi aseri-
Termin 1 Iuliu 1906. Explicări dă
tările. Un econom Korhammer, curios
* dar a trimis regelui nu de mult, şi anume Direcţiunea. 2— 3