Page 7 - Bunul_Econom_1906_23

Nr. 23 BUNUL ECONOM' Pag. 7

să formează un inel împrejurul cornu­ nicz, Tokaj, Vâgbesztercze, Zalaszentba-
y:; g E S t a i i i lui; şi apoi în fiecare an câte un inel lâzs, Zzolna. — 19. Bacsko, Felsodios,
nou. Dacă sunt pe corn 3 ;inele, sămn, Geletnek, Gdlniczbânya, Kadarkut, Mi-
Doi bani vechi. Din prilejul că­ că vita e de 6 ani. Şi acest mod ml hâlyi, Nagybârtyă, Nftg^dobrony, Nagy-
sătorii regelui Spaniei cu pancesa Enna înşală nicî-odată. Drept, că unii vînză- vâzsony, Rozsnyo (Gomorm.), Szerednye,
să povesteşte următoarea întâmplare cu­ tofi speculanţi rad cu sticlă inelele, însă Zâgrâb, Zagyvarbna. —- 20. Begaszent-
rioasă: pipăind coarnele cu mai mare atenţiune gyorgy, Felsolendva, Jabloftka, Kaba, Nyi-
vom observa aceasta. j regyhâza, Orahovicza, (Szlavonia), (_3ri-
Regele Alfonzo să afla odată la
szentpeter, Szakcs, Szepesormibăly, Szi-
primblare în jurul Madridului şi aici să
întâlni cu o Ţigană. El voi să-i deie H A Z l'âgycseh, Ubrezs. ■— 21. Brasso, Feher-
un galbin, dar’ Ţigana, spre mirarea templom, Hanusfalva, Keszthely, Kissze-
ben, Mariko, Mezolaborcz, Siitto. -— 22.
suitei segelui, grăi:
Unchiul. — Bine nepoate, ţi-am
Allerheiligen (Zâgrăbm.), Aszalo, Dom-
— Ţine-ţi galbinul, Maiestate, dela promis că ’ţi voiu plăti toţi creditorii,
sod, Jârkovâcz, Kamenicza, (Szeremm ),
tine nu l primesc. Ţatnilia ta niu e aşa dacă vei trece examenul de licenţă, şi Mezdvări, Stridb, Ujfalu (Torontâlm.).
veche, ca a mea. Eu sunt coboritoare şi tot ai căzut.
— 23. Jolsva. Perlasz, Petris, Szinna.
din familia dinastiei maureze Almorandi, Nepotul. — Neruşinaţii aceia de 4
cari au domnit în veacul al XMea asupra creditori nici nu merită alt-ceva.
Spaniei sudice şi Marocco. Eatâ acest
ban din anul 1147. Primeşte-1 dela Cine are ceva de vîndut sau de
mine şi-l păstrează, căci el te va scuti bum. 2-a după Ros., a tuturor gl. 1 sft. 2 cumpărat să se adreseze la dl CAROL
de ori ce râu. Acum din acest fel de Dam 4 S. P. Mnrofan jj 17 Adolf GROSZ în Orăştie, care dă ori-ce
bani nu este decât unul, pe care l’am Luni ' 5 S. M. Doroteu ij 18 Marcel
Marţi 6 0. Visarion j 19 Gervasiu
dăruit unei domnişoare, care m’a scă­ informaţik
M» rc. 7 Muc. Teodot I 2fl‘ S lverius
pat din o mare primejdie. Caută pe Joi 8 M. Teodor S. 21 Aloisiu
aceasta domnişoară şi i a » de nevastă, V ineri 9 C. P. Chril ! 22*: Pauln Invăţăoei
•că vei fi fericit cu ea. ' Sâmb. 10 S. MeTimoteiu 23 E elrund
din case bune să primesc în prăvălia de
Au trecut ani la mijloc şi rege'e a
Redactor resp. GEORGE SUCIU. . fer şi coloniale a Iui Nemeth Jănos, în
purtat banul totdeauna la sine. Acum
prăvălia de fer şi coloniale a lui M. iG.
logodindu-să cu princiesa Enna, ea i-a
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat. Zobel, -— la brutăria lui Baumann Kâ-
arătat un ban, pe care şi ea îl purta tot­ roly şi a lui Weltzer Ede, toţi din
deauna la sine şi pe care îi l a dat o Del* 17— Iunie st. n.: 1906. Orâstie.
bătrână Ţigană. A fost Ţigana, care să
17 Iunie, st- n. Bâpon^ B£kes,
întâlnise cu regele Altonso lângă Madrid.
Dugoszeio (Zagrab m egyep Fulopszăl-
* de fa g
lăş, Gyertyămos, Kiskunhalaş, Koka, Ne-,
Maghiarizarea motiv de des­ mţsvid, Szdcsec, Szerbcşsţnâd, Temes- în ori-ce cantitate
părţire. Un anumit I. Leon s’a logo­ i6kâs, Turkeve,, Verbocz, Zeţjta,Zsablya. s ă c a u t ă s p r e
dit nu de mult cu o fată frumoasă şi — 18. Baracska, Bdrzsdny, Brezova,
Csogle, Deklezsin, Dobroaak, Gajâr Ga­ == cumpărare. ^
bogată. Era funcţionar de administraţie
loş, Goricza (Zâgrăbm.), Hddervăr, Hetes Oferte sunt a să
şi într’o bună dimineaţă s’a trezit cu
(Somogym,), Kapuvâr, Kişzeto, Kiirt,
gândul să facă o surprindere »plăcută« Marosvâsărhdy, Mezokoveşd, Mohâcs, înainta la domnul
miresei sale. S’a maghiarizat numele şi Nagysink, Olaszliszka, Râbahidv^g, Szarv- ĂROL GROSS, Orăştie (SzâszYăros).
la proxima ocazie s’a prezentat miresei ko, Szâ'zbanyicza, Szekelyud varhely, Sze-
ca Lionyi. Aceasta n’a voit sâ-1 cunoacă
zicând: »eu mam logodit cu Leon, pe ♦
♦ t= xO
Lionyi nul cunosc«. Şi toată căsătoria * Iri atenţiunea damelor!
«• 2 ® ♦
a rămas baltă. # **- ÎS
•#> #> Pentru conservarea frumscţii feţei un preparat excelent este
Să C 05
£ -o
Etatea vacilor şi peste tot a vite­ .3 - !
z C R E n A -B L A N K A
lor cornute şi adese ori a cailor să ho- # <U 1— ❖
rS (O &
tăreşte după creşterea măselelor. La f #- .............— a lui E R 6 S. —■ -- —-—
f O) “ ’o
târguri vedem, că cumpărătorii, ca să # (D ^ ♦ Prin întrebuinţarea acestui preparat nestricăcios, neconţinand argint viu
X3 ®
cunoască vîrsta vitelor, le caută în gură. şi materie de plumb, să delătură tot felul de necurăţenii de piele, pistrui,
S E
(O
Şi nu fără de cauză, pentru-că în cele J3 = * sgrăbunţe, mâncărimi efc. Să poate întrebuinţa şi ziua, lipsit fiind de
#> . 3
mai multe cazuri în gura unei vite mă­ o Q. materii unsuroase. — U T * * Preţul unei tighii 1 coroană.
o XU
♦ — co
selele şi dinţii fiind proporţionate şi ne­ O)
& 3 p a t e r n ' • <&*!&&. « a s tă . â l a e â ..
tocite, aproape sigur ni-să arată vîrsta. # t- c. •»
Modul acesta însă abia până la al 4-lea ♦ -C "O Puderul-Blanca a lui Eros de coloare albă, roza şi crem,
O
$ ♦
sau 5-lea an ne aduce date pozitive. 1 -^ ♦ face să dispară luciul pielei, din care motiv să înviorează
O Q> # Pr©ţul Unei CUtîi K. 1*20 *^W
Mşi târziu unele măsele şă tocesc S to pielea feţei. —
3 (O
altele ies din gingii prea mult afara, aşa 1 OD CL 1 ......— - 4% i s a it a ţ im a i! --------- -
î T3 -r-
( r </>
că a hotărî etatea de aci încolo nu #
*N 05 Trimite cu posta prin ramburs ori după
este sigură. O O.
t o . ro
# 05 trimiterea banilor înainte, preparatorul:
Voind să ştim etatea vitelor şi anume X T3
05 </y 1
a celor cornute după coarne, şi cerce­ <$> v- : 05 EROS ALADAR,
fU NI
tând coarnele unei vite de trei ani le ♦ s a 1
Să
aflăm, că sunt netede, in afpatrulea an