Page 1 - Bunul_Econom_1906_24
P. 1
Anal VII. Or&ştie (Sz&szv&ros), 24 Junie n. 1906. Nr. 24
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN &L: „Reuniunii Economice din Orâştie" si „Renninnii române do agricultură din comitatul Sibiiuiui“
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. In fiecare Duminecă. Abonamentele şl inserţiunile se plătesc înainte.
i muncitor, înţelept şi supus legilor în hărnicia iubitului meu popor ies la lu
Act comemorativ vreme de pac°, ca şi viteaz în zilele mină, sâ adună şi să grămădesc, cres
făcut cu ocazia deschiderei Expoziţiei de luptă. când pe fiecare zi avuţia moştenită dela
Generale Româhe. j părinţi spre a o lăsa mai mare urmaşi-
Hotărît-am şi am poruncit împreună
cu miniştri Mei şi cu aleşii ţârii, cari lor noştri, cari la rândul lor, cu ajuto*-
»Eu Carol /, cu mila lui Dumne rul Iui Dumnezeu, vor merge tot mai
zeu şi voinţa naţională, Domn Stăpâni- alcâtuesc Senatul şi Adunarea Legiui înainte pe calea propăşirei, a feri^jrei
toare, ca pe dealul şi pe câmpul Fila-
tor şi Rege al României, împlinind, cu şi a mârirei.
retului, într’un loc odinioară mlăştinos
ajutorul Atotputernicului, 40 de ani a
Domniei Mele, în care vreme, cu mare şi părăsit, să se sădească o grădină Şi ca să fie cu noi mila şi ajuto
mare şi frumoasă, care să fie pen rul Domnului şi Mântuitorului nostru la
şi multă dragoste pentru ţearâ şi neam,
tru locuitorii muncitori din acea această lucrare, clădit-am din temeile pe
am lucrat împreună cu credinciosul şi
iubitul Meu popor, pentru cucerirea de parte a Bucureştilor un loc de odihnă dealul Filaretului, în locul bisericei vechi
şi de petrecere în zile de sărbători, şi şi dărăpănate a sfântului Nicolae, altă
săvârşitei neatârnări şi pentru întemeie
rea Regatului Rcmâniei, alipind din nou, care spre amintire sâ poarte în veci nu biserică nouă lucrată întocmai după asă-
după multe veacuri Dobrogea lui Mir- mele Meu. mânarea Sf. Nicolae din laşi zidită de
reposatul întru fericire Domn al Mol
cea cel bătrân, Statului român şi îm Ear’ în acea grădină să se ridice
pingând astfel hotarele ţârei peste Du multe şi mari clădiri, unele vremelnice, dovei, Ştefan cel Mare.
năre până la Marea Neagră. iar’ jfltele statornice Şşi desăvârşite, în Făcut in scaunul domniei, oraşul
... - vwr isace-aâ *©,**l»ne*ş* coinorde-drn trecu feut Ba©ur«fşUr îb -*m*b-dela. Mântuitorul nos
după noi, o amintire trainică a celor neamului românesc şi cele din z lele tru Isus Christos 1906, luna Iunie în 4,
petrecute în aceşti 40 de ani, şi tot de noastre şi să se arete tuturor, pămân iar’ al domniei mele al patruzeci şi
odată a arăta atât poporului român, cât teni şi străini, rodul muncii şi al oste- unulea«.
şi neamurilor străine ceea-ce cu toţii nelelor poporului român şi toate bogă Acest act a fost semnat de Regele,
am făcut, cu mare rîvnă şi neobosită ţiile cu cari Dumnezeiasca Pronie ne-a
muncă, trecând prin multe zile grele, împărtăşit, atât cele ascunse în ape sau Regina, de principii moştenitori, de mi
niştri şi de membrii sf. Sinod, l’a cetit
atât Eu, Regele, ajutat de credincioşii în fundul pământului, cât şi cele de
dl ministru Lahovary prin care s’a ter
Mei sfetnici şi dregători, şi cei mutaţi pe munţi şi de pe dealuri şi cele ce
minat deschiderea expoziţiei române.
dintre noi,' şi cei cari azi stau împreju cu belşug în fiecare an ne dau holdele
rul Scaunului Domniei Mele, precum şi mănoase şi rodnice ale acestei ţâri bi
întreg poporul, care pururea s’a arătat necuvântate si cari toate prin munca şi
-5>i F O I Ţ A n’aş gâta-o într'un an de n'aş avea barem o — zise boierul când îl văzu întrând cu stru
sută de lucrători lângă mine; apoi viia şti gurii.
dita, de-abia în trei-patru ani o poţi aduce — »A făcut Dzeu sfântul cu puterea
Zina apelor. să rodească!».., lui cea mare, dar’ ştiu că nu eu, un om pă
— »Cară-te mişelule, îi zice domnul, şi cătos!» răspunse Alexandru.
ţU rmare). de nu faci până dimineaţă toate după cum
Dar’ domnul îi grăî: »ce-mi pasă inie
— »Bună dimineaţa Domnule?» ţi-am poruncit, te stâng de pe faţa pămân l
cu cine ai lucrat şi cu cine nu, destul atâta
— »Să trăieşti Alexandre; noa, da tului!»
că mi-ai împlinit porunca. Acum să mergi în
adus’ai făina de mălai mărunt?» Iară merge Alexandru supărat acasă şi
grajd să duci cele două bivoliţe la taur, iar’
— »Adus domnule, am adus o dragă spune muieri porunca cea nouă ce a căpă
de mâne dimineaţă să fie fătate, cu viţei sub
de făină şi una de grăunţe!» tat dela domnul pământesc.
ele, să le mulgi, şi să-mi aduci apoi lapte
—■ »Şi cum e holda unde a fost pă — »Nu te supăra nimic Alexandre, că
de cafă dela ele; pricepi?»
durea ?« va fi ce va rândul Dzeu!» îi z sa muierea.
— «Pricep domnule, dar’ una ca asta
• Frumoasă domnule, a dat Dzeu de Adecă când să scoală a doua z:, înlo
s’a făcut chiar după porunca d-tale? cui pădurei cei din sus de casă era o dră nu să poate* că doară şti Dta că bivoliţele
poartă un an de zile!»
•— »Bine Alexandre, e bine; acum până guţă de viie de să mai ai doi ochi să te uiţi
— »Taci din gură nemernicule — zise
dimineaţă să lâzu eşti toată pădurea aci din la ea; toată în rând, toată cu struguri copţi
domnul, — şi te cară, că n’am vreme de
sus de casa ta, să lucri pământul şi să pră numai de cules, şi mari ca ,purecii, Alexan
perdut cu tine; de nu vii de dimineaţă cu
seşti viie, iar’ pe dimineaţă să-mi aduci stru dru iar’ mulţămi lui Dzeu şi culese o corfiţă
ele fătate şti ce te aşteaptă!»...
guri copţi din ea!» de duse boierului.
— »Dacă domnule una ca asta nu să Noa, vezi că ai putut face? Numai eşti Şi să dusă Alexandru supărat acasă
poate face intr’o noapte, numai de lăzuit câne la maţe, vrei să te tragi dela muncă!» mânând bivoliţele din dârăpt. Muierea îi eşi
