Page 2 - Bunul_Econom_1906_24
P. 2
Pag. 2_________________ __________________ B UNUL ECONOM Nr. 24
COOQCCOCOOOOOOOOCXXKXXX)^KXj)ee^^ agita acum şi pe poporul agricultor şi
îiYitue li abonament! în special pe poporul român din părţile
Lugojului, după-cum cetim în «Mese
riaşul» de acolo.
Cn i Iulie st. v. c. deschidem nou Am vorbit ceva în foaia noastră
Au văzut însă d-lor că pe popor
abonament la foaia noastră cu preţul de de comunism sau comunişti, cari do nu-’l pot amăgi aşa uşor din cauza în
4 cor. pe unul întreg, resc şi luptă pentru ca pământul să văţătorilor şi preoţimei, şi de aceea ei
2 cor. p e jum . de an, fie un bun a) tuturor, aşa precum este îndată au şi început a defaima pe preoţi
apa sau aerul. Deşi dorinţa aceasta nu
iar’ pentru ţărani preţul abona şi învăţători, arâtându-’i că sunt igno
să va împlini nici-odată, dinsim plul
mentului e numai 3 cor. pe an. motiv că pământul nu-’i ca apa şi ca ranţi pentru-câ voesc ca şi poporul să
rămână în prostie şi în întunerec.
Pentru R o m â n i a şi străinătate cu aerul, ei totuşi luptă, pentru-că viaţa
10 lei p e a n u l în treg . lără luptă nu-’şi are larmecul ei. Lupta aceasta a lor nu ne îngri
Tot pentru un traiu bun şi uşor jorează, ci din potrivă ne face a crede
„Bunul Econom'1, ca organ a l Reu- luptă şi socialiştii, făcând g r ev e de că acum şi preoţii şi cu învăţătorii
niunei economice din Orăştie f i al Reu- muncitori pe la fabricele dela oraşe şi noştri să vor pune pe lucru mai serios
şi vor munci mai cu succes pe cariera
niunei române de agricultură din co cerând ridicarea plăţii şi reducerea ore
mitatul Sibiiului, publică tot fe lu l de lor de lucru pe zi. lor în interesul poporului. Trebue să
comunicate din viaţa acestora, publică Nici acesta nu e lucru cinstit şi j vadă acum şi preoţimea noastră şi cu
articli din sfera agriculturii, meseriilor nici drept, ca să sileşti tu pe un pro învăţătorii, că lupta pentru traiu s’a în
şi comerciului, dând îndrum ări şi în prietar de fabrică să-’ţi dea plată la zi cins pe toate terenele vieţii sociale, na
ţionale, economice, confesionale şi chiar
văţături practice, sociale şi' bisericeşti-: câtă vreai tu şi în schimb să-’i lucri
şi înt.e fiii unei şi aceleiaşi biserici.
şcolare. Reproduce articlii cei mat bum tot cât vreai tu, precum nu-’i cinstit şi
din fo ile din România, cari să potri drept ca fabricantul sau acţionariul unei S ’au înmulţit toile şi scriitorii ca
vesc pentru trebuinţele poporului nostru. întreprinderi să se îmbogăţească uşor pe ciupercile. Fel şi fel de idei şi învăţă
Culege ştiri practice din fo ile dela lucrul rău plătit al muncitorilor. turi cu planuri mari să publică zilnic
ca să poată adăpa publicul setos.
noi şi din cele străine. Parlamentele statelor însă ar fi che
Publică tot fe lu l de ştiri, anunţuri mate să reguleze prin legi anumite re- Toate acestea însă să nu agite
şi inserate cu preţuri moderate. laţiunea dintre muncitori şi tabricanţi preoţimea şi învăţătorimea şi pe bunul
nostru popor, ci fiecare să-’şi facă da-
şi aţunci lupta ce să face pe tema a-
Ştim. D om ni abonenţi sunt r u torinţa la postul la care este pus şi
ceasta ar înceta.
gaţi a-> şi reînoi abonamentul, iar* In lipsa unei astfel de regulări con să lucreze după buna sa chibzuială, căci
restanţieril să ne trim ită de urgenţă ducătorii socialiştilor, cari boieresc de după-cum să zice: »Apa trece şi pe-
restul abonam entului, ca să n u fim pe spatele lor, de altă parte zic: cin trile rămân». Celelalte toate sunt —
siliţi a le sista trim iterea foaiei. lupta pentru traiu.
stit ori necinstit, drept ori nedrept, noi
Abonamentele să trimit la adm i n’avem grija altora, noauă să ne meargă
nistraţia acestei reviste în Orăştie. bine, de altul ce ne pasă? Lucrările agricole în luna Iunie.
Administraţia. De astă-dată muncitorii au drept
şi aşa în puterea traiului bun ei agită, (Urmare şi fine).
:0 2 3 e e Q O C C O C XXXXX)C 033Q S»^
fac larmă şi strigă în gura măre, că Cositul livezilor naturale. Dacă tim
Deschiderea expoziţiei din Bucureşti. Din
cauză de timp nefavorabil adecă să revărsase o voesc binele muncitorilor, iar’ aceştia pul a fost ceva mai ploios, toate gramine-
ploaie torenţială peste întreg teritorul expoziţiei — crezându-’i plătesc cuote la săptămână, le (ierburile) dintr’o livadă naţuralâ au
deschiderea oficioasă solemnă a expoziţiei nu s’a în favorul- capilor lor. crescut destul de bine şi cea mai mare
făcut Duminecă, ci Marţi în 19 Iunie n., săptămâna Conducătorii aceştia văzând cât le parte din ele să găsesc în floare. Iarba
aceasta.
merge de bine şi-au pus de ţîntă a cosită în astfel de stare, dă tân bun ca
înainte: «Da ce-i Alexandre, doară pe noi S* sculă Alexandru şi merse în grajd, deauna şi merse câtri casă. Muierea chiar îi
ne-a cinstit domnul boier cu bivoliţele acestea?* adecă bivoliţele fâtaseră şi aveau doi pui făcuse un drăguţ de copil de nici de împă
— «Qh, Doamne, tu muiere 1 boierul mândri sub ele, negri ca doi pui de drac, şi rat nu poate fi măi altfel. Cum îl văzu în
acesta tot ne pune capul!» ugerile lor pline de lapte. Mulţămi el lui gândurat îl întrebă:
— Da cum aşa ? Ce eşti iară supărat ? Dzeu şi le mână în sat la curtea boierească. — «Iar’ eşti supărat Alexandre?»
— Da cum să nu fiu? ascultă tu: să Domnul era în târnaţ (galerie) cu pipa cea —• «Dar’ cum să nu fiu? Ascultă tu
duc eu bivoliţele acestea sterpe la taur, dar’ lungă. aici, pe când gândeam că m - o fi stâmpârat
gândurile celea peste fire de poftaln ce, pe
până dimineaţă ele să şi fete şi să-i duc dela — >Vii Alexendrel»
când mulţâmiam lui Dzeu că mi-a ajutat de-
ele lapte pentru cafâl Una ca asta nu să — «Sunt ad domnule W
am împlinit toate poruncile boierului, el iese
poate?» — »Noa vezi că nu prea grea poruncă cu altă poruncă şi mai păgână!»
— »Nu z ce aşa dragul meu, că va fi ţi-am fost dat; ştiam eu că de frică împli — «Cu ce poruncă?
cum va rândul Dzeu. Hai de prânzeşte şi te neşti bucuros porunc le mele; acum numai — «Oh, Doamne, muiere draga mea!
odihneşte o leacâ, apoi li-i duce la taur, şi o poruncă-'ţi mai dau, dacă-i împlini-o şi asta, Mă tem să şi gândesc la porunca cea nebună
mai departe lăsăm toate în voia lui Dzeul* apoi te las in pace, iar’ de nu-’ţi sucesc gru a păgânului acestui de domn; zise că sâ-i
A prânzit bietul Alexadru, apoi şi-a pus mazul ca la un pui de găină!» aduc lui pe Dzeu la prânz, la el, la un pă
merinde în traistă şi a mânat bivoliţele chiar — »Ce să mai fac iară domnule ?» gân ca el!»
la al treilta sat la taur, că mai aproape nu — »Să-mi aduci pe Dzeu la prânz, auzi ? — »E drept că-i lucru mare A'exan-
era, şi de-abia a ajuns îndărâpt colo pe la la prânz să mi i aduci! Acum nu mai sta dre, dar’ nu te întrista din samă afară; Dzeu
cina cea bună. Apoi a cinat ceva şi obosit pe gâriduri, ei te cară, şi să nu-ţi mai aud va direge lucrurile ca un stăpân bun. Tu
cum era, a dormit ca mort până 3n zori de de nume până nu mi-1 aduci 1* vezi de mănâncă/ceva, ia-ţi merinde şi te
zi. Atunci I’a trezit muierea: — »Da cum să pot eu un biet om pă pune la cale, te tot du pânâ-i da undeva de
— «Scoală Alexndre, mergi dei du -bi cătos să şi gândesc una ca aceea?» Dzeu şi-i Spune porunca ce-o ai dela boier,
voliţele la curte că s’a scula domnul şi-i tre — «Taci si te du 1» Domnul cerului este mult mai milostiv decât
t
buie lapte de cafâ!» Să luă Alexandru mai supărat ca tot domnii aceşti pământeşti!,«
