Page 4 - Bunul_Econom_1906_24

P«g- 4 BUNUL ECONOM Nr. 24

sează şi pe acolo cu linii ferate şi şo­ Să vede din toate acestea firea 1 Mulţi dintre noi zicem că »la drum«
sele, referinţele dela vamă să înăspresc deşteaptă a ţăranilor din acest ţinut. trebuie să beai mai mult decât de obi­
şi astfel izvorul principal de venit al Pământul nu le poate da hrană, ci sunt cei, că băutura dă putere. Câţi oameni
mărginenilor (cei de pe la Sălişte şi jur) gata a lua lumea în cap, a lucra cu cari nu gustă rachiu decât din an în
scade mereu. vrednicie pentru susţinerea lor şi a ce­ Paşti — cum să zice —• sunt foarte *
Aceasta să simţi cât de tare. Po- lor de acasă. Şi ce e mai frumos, e dispuşi să înghită două ori trei pahare
poraţiunea de aci însă mai deşteaptă aceea că fiecare cu sfinţenie ţine la lo­ când să află în călătorie!
dela fire, ştie iute pe ce să pună mâna cul său natal, fiecare îşi are casă şi masă, Ei bine, aceasta e o greşală. Am
Când e trebuinţă. Oieritul ’l-a cam lă­ neamuri, datini şi datorinţe, de cari nici spus-o şi altă dată şi vedem cu bucu­
sat şi a îmbrăţişat alţi doi râmi-frumoşi în străini fiind nu-şi uită. rie că de aceeaşi părere e şi conferen­
pentru câştig: comercial şi industria. Pentru cei acasă stabiliţi în deo­ ţiarul de care pomenim.
Pe cei mai bine situaţi îi vedem prin sebi în Sălişte s'a îngrijit mult ca mo­ El zice că, în ce priveşte exerciţiile,
oraşele României : Râmnic Vâlcea, Târgu dul de trai să le fie cât mai bun şi alcoolul este mai primejdios decât îm­
Jiu şi alte orăşele şi sate dela graniţă mai uşor. Şi acesta sa făcut îndeosebi prejurările obicinuite. La excursiuni, la
nu departe, ca fabricanţi de piele, funii prin reuniunile şi alte instituţiuni, ce jocuri, etc., omul are trebinţă de curaj,
etc., intreprinzctori de păduri, boltaşi, aci s’au înfiinţat. Aşa de es. Reuniunea de stăpânire de sine şi de energie.
cari fac cinste lor şi celor de acasă prin meseriaşilor stă în setviciul membrilor Toate aceste însuşiri să paralizează, dacă
traiul cinstit şi cumpătat şi mulţi din ei săi în primul rând. Dispune apoi de bea alcool. Bând, omul slăbeşte să pa­
au ajuns la stare foarte frumoasă mate­ arangiament de Casină, dă ocaziune ralizează. j
rială, ce să taxează la zeci şi sute de membrilor ei de-a ceti şi şti Cele multe In primul rând, vederea nu ne mai
mii. — de prio lumea mare. — Reuniunea slujeşte bine. De acî o sumă de ne­
Acasă în Sălişte comerciul ,şi in­ pompierilor în totdeauna sare în ajuto­ norociri. Unul, urcat pe bicicletă, să ur­
dustria stau tot atât de frumos. La 30 rul locuitorilor nenorociţi prin foc. -— case pe un deal destul de ’nalt; să
firme de boltaşi români împodobesc Cassa de păstrare stă la dispoziţie pen­ odihnise acolo şi beuse ceva »ca la
piaţa acestei comune şi servesc un tru trebuinţele de tot feliul pretinzând drum». Când să se scoboară, i-s’a pă­
cerc foarte mare. Pui de jidan pe aci interese foarte mici. Dispune apoi de rut (şi-a spus-o unui tovarăş, care nu
nu cutează să şi pună piciorul. Mese­ fonduri de binefaceri, toate cu scopuri beuse) că drumul ş i l a întoarcere tot
riaşii, la 130 de inşi, susţin cu laudă nobile înfiinţate, pune fără interese mii urcă şi că trebuie să se silească pentru
meseria română în aceasta împrejurime; la dispoziţia corporaţiunilor cu scopuri a-şi face maşina să se mişte... Rezulta­
Unealta lor are bun renume. Copii din humane, an de an ajută copii săraci şi tul a fost că s’a dus ca un vârtej la
depărtări foarte mari vin aci sâ-’şi facă împarte stipendii. O instituţiune de bi­ vale, s’a lovit de un pom şi acolo a
anii de învăţăcei, iar’ o şcoală de me­ nefacere e aeeasta pentru comună şi rămas.
serii cu . limba de propunere şi cu con­ cerc, căreia rar i-s’ar găsi păreche la » Alcoolul nu dă forţă,'ci un soiu
ducere românească serveşte mult la înain­ noi. E destul să amintesc că din câş­ de turbare; nu dă curaj, ci fanfaronadă;
tarea acestora. tigul anual 45% sunt pentru scopuri nu dă stăpânire de sine, ci nebunie «
Aci acasă Comerciul şi industria au publice destinate. — Grădina economică *Alblna.*
luat avânt foarte frumos. De câţi-va ani nu de mult înfiinţată cu preţuri reduse
însă mulţi au început a să extinde şi va pune la dispoziţia publicului altoi, Creşterea yermilor de mătase.
prin comunele Ardelene chiar, parte ca dând astfel îndemn la desvoltarea pomă-
boltaşi, parte ca arândaşi de moşii. ritului, un ram foarte rentabil. Reuniunea (Urmare şi fine).
Până la Petroşeni, apoi în sus până la de cântări şi societatea de înfrumseţare
■Cluj, Bistriţa găseşti Românaşi din Să- sunt gata a-i face ciasuri de bucurie, înăbuşirea gogoaşelor.
liste şi jur, unde ţin prăvălii şi alte ne­ — La bătrâneţe dat ’i va fi sălişteanu- Gogoaşele, cari nu să opresc pen­
goţuri. Numai din Sălişte şi 4 comune a-i înveseli inima prin cântări şi flori, tru sămânţă, trebuiesc înăbuşite ca să
din nemijlocită apropiere sunt 110 ast­ lui şi celor din cerc, să aibă scut în omorâm viermii din ele înainte de a să
fel de negustori şi arândaşi. — Azilul de bătrâni, ce nu de mult sa preface în fluturi, căci aceştia găuresc
contemplat a să ridica aci. — Iar’ când gogoaşa şi o strică, înăbuşirea trebuie
cineva şi-a făcut rostul în viaţă si poate sâ se facă in a şasea până la a opta
»De ce plângi ?« întreabă blând
Domnul în plimbare. nu i-a fost dat ca mult să-şi păstreze zi după suirea viermilor,
din avutul său, în caz de moarte Reu­
»Miam perdut o gâscă hu! înăbuşirea să face mai uşor bă­
niunea de înmormântare sare în ajutor
Gâscă cea mai mare — « gând gogoaşele aşezate pe tăvi de scân­
şi împarte celor râmaşi până la 100 G. duri într’un cuptor încălzit, care însă să
»Aş ! Nu plânge! Eu te iert!« ; bani ce multora foarte bine le prind nu fie prea ferbinte în cât să ardă sau
Dar’ tot plânge fata: în zilele de tristeţă ce li-sâ dau ca să pârlească mătasea Să lasă aci până
»Păi! Mă ierţi) Dar’ ce folos! ban de înmormântare — ce viermele nu mai mişcă în gogoaşe.
»Câ mă bate tata!«
Toate aceste corporaţiuni şi insti­ Este mai bine să le lăsăm în cuptor
» Pentru ce?<f — »Că doar’ a fost tuţiuni mână. în mână în deplină ar­ câteva ceasuri, fiindcă prin aceasta să
»Cea cu pene sure, monie stau în ajutorul publicului Săliş- înlesneşte uscarea şi să asigură buna
»Mi-a zis tata să n’o perd! tean, ba chiar şi în al celui din jur. păstrare a lor până ce tragem firul de
»Că el vrea s’o fure.« (Va urma.) pe ele.
_ _ _ _ _ _ l. P. ii. După scoaterea din cuptor, go­

Proverbe si îavâtături. Alcoolul şi exerciţiile fizice. goaşele să mai întind la soare 2 sau 3
5 s , 9 ■
zile ca să se usuce bine şi să nu mu-
Vremea vinde paiele şi nevoia le cezeascâ, ceea ce ar strica mult bună­
cumpără. — Dintr’o muncă de tot mică, O interesantă conferinţă s’a ţinut tatea mâtăsei. ,
dacă nu curge, tot pică. — Cine să teme
zilele trecute în oraşul Geneva. Un de­ De comun o parte a omidelor piere
de brumă, să nu sădească viie. - Pe
putat de-acolo, ora iubitor de exerciţii înainte de a să înfăşură în coconi, epi­
butucul viţei de viie cresc trei vlăstare:
fizice şi de excursiuni, a vorbit despre demiile molipsitoare, ce apar între' dîn-
al sănătăţii, al veseliei şi al nebuniei.
experinţele sale în privinţa alcoolului. sele, nimicesc adeseori partea cea mai