Page 5 - Bunul_Econom_1906_24
P. 5
Nr. 24 BUNUL ECONOM Pag- 5
m are a recoltei. Dela 100— 120 de co curent, a binevoit a dărui Preâonora- lor meseriaşi ai deputaţiunei I P. S Sa
coni, meniţi de prâsilâ, jumătate mas tul domn Dr. Aurel Vlad, deputat 20 le pune la inimă să fie cu dragoste şi
culini şi jumătate feminini (cei feme- coroane şi dl Nicolae Tănase, funcţionar alipire cătră actualul prezident al Reu
nini să cunosc că sunt mai mari) că de bancă 5 cor. în scopul premierii ele niunii, sub a cărui deamă conducere
pătăm 20 gr. sau cam 20.000 de ouă, vilor mai buni. Pentru aceste dăruiri cauza meseriaşilor noştri înfloreşte. Im
•din cari însă numai 13— 15 mii sunt marinimoase corpul învăţătoresc şi pe plorând binecuvântarea arhierească, do
bune. aceasta cale aduce cele mai călduroase reşte meseriaşilor spor pe toate terenele.
Vrând a dâpăna mătasa de pe co mulţămin. Diploma are chenare colorate, foarte
coni, aceştia să moaie mai întâi în apă Orăştie, 18 Iunie 1906.* frumoase cari cuprind în partea din jos
caldă, pentru ca să se topească mate Const. Bnicu, un clişeu, reprezentând pe o cunună
ria aceea cleioasă ce ţine firul lipit. înv.-dir. de iauri în 6 embleme micuţe, mese
Firul singur ar fi prea subţire pentru riile: tipografia, pantofăria, croitoria, lă-
Dnul Petru Popovici, subjude în
de a să putea ţese : de aceea să da- Radna, cu ocaziunea examenului final câtuşeria, măsăritul şi făurăria. Im mij
păiiă 3 —:8 ba şi 15— 20 de fire îm dela şcoala conf. gr.-or. rom. din Radna locul cununiei să află două mâni ce
preunate dela atâţia coconi Prin ţările strâng un ciocan (emblema muncii), Tex
a dăruit 10 cor. pentru înfiinţarea unei
sudice ale Europei, unde cultura măta- biblioteci şcolare-, pentru-ce şi pe aceasta tul diplomei e următorul: «Adunarea
sei e în floare, să află aparate pentru cale i-să aduc cele mai călduroase mul generală din 24 Iunie 1900 a Reuni
acest scop, numite filature. unii sodalilor români din Sibiiu proclamă
ţumiri.
După-ce am descris pe acest in- pe lnaltpteasfinţia Sa domnul Ioan Me
Radna, la 6/19 luniu 1906. ţianu, archiepiscop şi metropolit al bi-
sect folositor în toate perioadele vieţei \
sale, şi am văzut cura să produce bo- Tr. Givulescu, seficei greco-orientale clin Transilvania
înv.
rangicul, vom mai arunca un, oehiu şi şi Ungaria de patron al Reuniunii în
prin acelea case sau localităţi, în cari semn de adâncă recunoştinţă pentru pă
să cultivă viermii de mătase. Aceste Ştiri de tot felul. rintescul sprijin dat întru înaintarea sco
'*
_____________
_
case trebue să fie destul de spaţioase, purilor ei. Sibiiu, din prilejul sărbârilor
dar totuşi nu de tot mari Mai nainte Asentările la Orăştie să vor sfinţirii catedralei, 1906. V, Tordăşianu,
prezident, S. Duca, notar.
de toate să se poarte de grije, ca în ţinea pentru cei din oraş la 6 Iulie n.
acelea să fie aerul pururea curat, însă iar’ pentru cei din jur la 9 şi 10 Iulie *
Ia curent (tragere de aer) să nu fie n. Sunt chemaţi la asentare feciorii năs Veterinarii încă pot fi doc
nici-odată expuse. La 20 gr. de ouă cuţi în 1882, 1883, şi 1884 Din oraş tori. La propunerea ministrului de agri
pentru perioda primă ajunge un spaţiu sunt chemaţi 80 şi din jur 553 feciori. cultură Fr. Darâny, Regele a permis ca
•cam de 2 m [ ] (cam cât o masă co Asentarea pentru cei născuţi în 1885 să şi studenţii dela şcoala de veterinari
mună). In perioda a 2-a le trebuesc două va ţinea prin August a. c. din Bupapesta după absolvarea cursu
table de câte 2 m Q ; în perioda a * rilor, să poată fi promovaţi Ia gradul
3-a spaţiul are să li-sâ mărească duplu; Repaus de Dumineca. Negus de doctori, în medicina veterinară. Ca
în a patra periodă au lipsă de 20— 24 să poată însă .ajunge doctori, trebue să
torii din Orăştie aduc la cunoştinţa onor.
şi în a 5 a periodă le trebuesc dea un riguros din 3 studii şi să scrie
public din loc şi jur, că cu începere
4 0 —45 m.f~] Când încep omidele a eşi din 17 Iunie nu vor\mai deschide de o dizertaţie (lucrare) originală din ştiinţa
din ouă avem a le despărţi de cele loc prăvăliile Dumineca. veterinară. Ungaria e primul stat care
neeşite aşa: luăm o coală de hârtie albă * a introdus doctoratul veterinarilor.
şi cleifă, o găurim ca pe un ciur cu *
găurele mici, cât să încapă un chibrit Eliberare. Pe soldaţii, cari au intrat Un pavilon Ungareso în Bu
rşi o întindem peste ouă; îndată ce vom de bună voie în 1903, îi vor elibera
dela miliţie Sâmbătă în 23 Iunie. In lo cureşti. Zoltan Poliany, redactorul pro-
pune. apoi peste aceasta foiţe tinere de
cul lor vin la 1 August cei asentaţi în prietah al ziarului «Bukaresti Magyar
frâgar, omidele scoase deja es prin gău
rele, ca să mănânce. Cu coala aceasta anul acesta. * Ujsâg«, a construit la expoziţie un mic
le putem strămuta pe table, unde avem dar’ drăguţ pavilion, în care să vor ex
a le cultiva. In fine pe tabla, unde să De ale meseriaşilor. Zi de bu pune în grup lucrările societăţilor cul
află omide de perioda a 5-a, să pun curie a avut Duminecă, 10 Iunie n, c , turale ungare din România. Pe frontul
«Reuniunea sodalilor români din Sibiiu». pavilonului este săpată următoarea in
crăngi de nueluţe uscate şi fără vre-Un
O deputaţiune a acesteia, conzistatoare scripţie: »Fii cetăţean crendincios pa
^miro1*, pentru ca omidele să se poată din prezidentul Victor Tordăşianu, vice- triei tale, dar’ roagă pe Dumnezeu pen
aici înfăşură în tortul lor cel scump.
Oare nu am greşit zicând, că-i scump prezidentul George Poponea, notarul tru binecuvântarea acestei ţări în care ţi
Ştefan Duca, cassarul Florea Ctuciţa şi câştigi pânea«.
tortul lor? Ian să vedem! Din 20 gr.
bibliotecarul Ioan Marcu, a prezentat
de ouă (13.000) adecă din ouăle ouate
înalt Preasfinţiei Sale Domului Arhie Cuviosul p&roch Constantin
de 60 părechi de viermi, ne es 25 kgr.
piscop şi Metropolit Ioan Meţianu, di Cothişel din Certege (Munţii apu
de gogoaşe (coconi) sau 2 klgr. mătasă
dâpănatâ fiind kgr. de gogoaşe 8— 10 ploma de Patron al Reuniunii. seni), distins din partea I. P. S. Sale
fl. şi klgr. de mătasă dăpânată 80— 100 La alocuţiunea viceprezidentului Po Domnului archiepiscop şi metropolit Ioan
fl. şi având de lucru cu viermii nu chiar ponea, înalt P. S. Sa, exprimând deo Meţianu, pentru meritele sale cu brâu
2 luni de zile. Mai este oare un animal sebita bucurie pentru ..'distracţia ce Reu roşu, a ţinut ca din acest prilegîu, să’şi *
să ne aducă un mai mare dar şi nu mai niunea i-a dat proclamândul de Patron eternizeze numele şi la «Reuniunea so-
al ei, asigură că întotdeauna a lucrat dalilor români din Sibiiu«, la care s’a
atâta folos, pe lângă osteneala şi speselb
întreţir.erei lui! şi şi lucrează pentru binele şi înainta inscris de menbru pe viaţă cu taxa de
rea şi a economilor şi a inteliginţei, ne- 50 cor., vărsată in cassa Reuniunei Nou
dând uitării nici clasa de mijloc, fără lui membru i s’a extrădat din partea
Mulţămitâ publică. de care o naţiune nu poate să existe, Reuniunei o superbă diplomă şi în ace-
Cu ocaziunea examenelor de vară să lucrăm să ne întărim, să cucerim laş timp să speră, ca chipul dlui Cot
-dela şcoala nostră cap. gr,-or. rom. din meseriaşii noştri, oraşele, căci acestea hişel să se procure pentru sala mare
Orăştie, ţinute în .3 16 şi 4,17 Iunie fac politică adevărată' în stat. Membri a Reuniunei. Fie ca frumosul exemplu
