Page 6 - Bunul_Econom_1906_24
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 24
al acestui neobosit muncitor pe toate minecă 8 Iulie la orele 4 p. m. un atunci, când va rămâne neschimbat tot
terenele vieţii noastre publice să afle concurs de înotat internaţional. Con ceea-ce s’a sfinţit de biserica întreagă
cât mai mulţi imitatori. curenţii să pot anunţa până la i Iulie până la despărţirea ei în cea de Ră
* la inspecţia băilor. Concursul fiind in sărit şi cea de Apus«. — Vocea bise
Budgetul ţării pe 1906. Preli ternaţional, nu să face nici o restricţiune ricească S. Petersburg.
minarul cheltuielilor şi venitelor ţării pe la admitere. Valoarea premiilor este de *
anul 1906 a fost înaintat în dieta ţării 2000 coroane. Concursul conţine 14 Prinţ care’si bate nevasta.
•în şedinţa de Mercuri şi însoţit de io puncte între cari unul pentru elevii şcoa- Sora Regelui spaniol e foarte nefericită-
vorbire a ministrlui de finanţe Wekerle. lelor superioare, unul pentru înotatul în căsătoria sa cu prinţul bavarez Fer
Acest preliminar face comparaţii cu cel pe spate, şi un concurs pentru dame. dinand. Odată la o excursiune cu au
al anului 1904, fiindcă în anul trecut Concursul va avea loc în lacul verde. tomobilul prinţul Ferdinand s’a purtat
ţara n’a avut/preliminar. Poziţiile prin In cas de timp nevaforabil, să amână aşa de brutal cu soţia sa, încât Regele
cipale din preliminar sunt următoarele: pe a doua zi. Spaniei s’a înfuriat aşa de tare că.,a
*
A ) Cheltuieli ordinare: 1.086 mi- lovit pe cumnatul său cu pumnul în
lioane (sutele de mii desconziderate), Cursuri pentru tămăduirea faţă. Mama Regelui abia a putut îm
faţă de anul 1904 mai mult cu 62 mi- trahomei. Ministrul de interne a dis păca pe fiul său cu prinţul Ferdinand.
1 oane La această creştere urcarea plă pus ca pe sama medicilor comunali şi Căsătoria sărmanei surori a regelui Al-
ţilor funcţionarilor de stat şi cornîta- cercuali să se deschidă cursuri pentru fonso cu prinţul Ferdinand, încheiată abia
tenşi dă 21 milioane, iar’ 41 milioane, tămăduirea boalei de ochi numită tra- de câteva săptămâni, va fi cât mai în-
vin la an celelalte portofolii işi în spe homă, la clinica din Budapesta şi Cluj, grabâ dizolvată de Papa.
cial la cel de comerciu, mai ales Ia ad şi la spitalul de stat din Presburg. Me *
ministrarea uzinelor de fer, postă, tele dicii, cari doresc să ia parte la aceste Zece porunci naţionale al»
graf şi telefon, unde sunt preliminate şi cursuri primesc afară de restituirea chel- Românului: 1. Tot românul să se fe
venite mai mari. tuelilor de călătorie şi 8 coroane diurnă rească de proceşe, mai bine să se îm
B) cheltuieli extraordinare (de la zi. * pace cu contrarii lui; dacă însă totuşi e
transiţie, învestiri) 213 milioane, faţă de silit să stea în proces, să-şi ieie advo
1904 sporire de 4 7 1/% milioane, care să Nenorocire din nebăgare de cat de român. 2. Tot românul să înveţe
vine mai ales la cheltuielile comune. seamă. Ioan Keleman, econom în o a scrie şi a ceti, căci altcum este pier
comună de lângă Mişcolţ, s’a pus să-’şi
C) Venite ordinare: 1.125 mi dut în lumea asta. 3. Tot plugarul, care
cureţe puşca care era încărcată. Din nebă
lioane, creştere de 65 mii. faţă de 1904 are mai mult de doi feciori, pe “unul
Sporite de 44 milioane. gare de seamă a atins cocoşul şi puşca să 1 fecă moştenitor, iar’ pe ceialalţi să-it
s’a descărcat, nimerindu-’l gloanţele în
D ) Venite extraordinare: 174 mii. împartă Ia meserii, comerciu. 4. In toată
obraz şi în cap. Acuni să luptă cu
creştere de 65 mii, faţă de 1904, această moartea. casa românească sâ fie o foaie româ
creştere vine din împrumutul ce să va nească. 5. In toată comuna să se în
Grijiţi când jâmblaţi cu puşca în fiinţeze coruri vocale, căci mai frumoasă
lua pentru spesele comune.
cărcată, căci uşor să pot întâmpla ne podoabă ca un cor nu poate avea sa
Bilanţul e următorul : norociri. tul. 6. învăţătorii români să ţină în toată-
Cheltuieli ord. . . 1.086,677.187 cor. .. o, ■ * Dumineca cel puţin două oare prelegeri
Venite ord. . . . 1.125,424.789 cor. Conferenţă pentru unirea bi şi sfaturi despre economia raţională, des
excedent de 35,747.602 cor. sericilor. »Alianţa nicheeanâ a per pre vierit, susţinerea cailor, pomârit
Cheltuielile extraord. 213,085.619 cor. soane lor clericale* din Anglia adună stupărit, despre legi şi meserii ş»
Venite extraord. . . 174,340 589 cor. iscălituri sub o convocare, ce va fi tri comerciu. 7. împrumutul de bani sâ se
misă tuturor epîscopilor, cari vor fi che
Laolaltă: ia numai dela băncile româneşti; în toate
maţi la conterenţa din Lambet în. anul
Cheltuieli. . . . 1.299,762.806 cor, 1908. Caracterul general al acestui do comunele sâ se însoţească românii, să-
V enite. ... .... . 1.299,765 378 cor. alcătuiască reuniuni pentru ajutorarea
cument să vede din următoarele: Noi, lor îsnsuşi, căci Dumnezeu numai atunci
întrecere . 2.572 cor. mai jos subscrişii, membrii ai bisericii ajută, dacă şi omul să ajută Mai pe-
Deşi numai în cifrele principale anglicane şi ai altor biserici, ce sunt în
sus de toate, să nu calce în prăvălie
dăm budgetul, dar’ cetitorii noştri să comunicare cu dânsa, respectuos ne adre
străină, să nu dea creţarul la străinul,,
pot orienta. săm voauă, în vederea aproprierii con-
* care ne este duşman de moarte, ci dacă
ferenţei din Lfimbet. Dorind a ne fo nu es;e. neguţător român, să facă reu
Loviţi de trăsnet.. »Pop. Rom.« losi de această ocaziune potrivită, cu niuni de consum, 43olte săteşti. 8 Sâ se
aduce următoarea ştire: In comuna Chiş- stăruinţă şi cu umilinţă vă rugăm să creeze pentru tot neamul românesc un
falău (corn. Albei-inferioare), Marţi la deşteptaţi chestiunea despre stabilirea port universal naţional român, care sâ
12 Iunie n. s’a deslânţuit asupra comu unităţii creştinizmului. Ştim că încercă
nu fie scump, dar’ să fie practic în toată
nei o furtună grea. Nişte păstori de vite, rile făcute altădată de persoane parti
privinţa. 9. Românul să nu-şi deie sfatul-
văzând’ că sâ ridică nori negri ca băzna culare şi de diferite societăţi au condus nimănui, ci să tacă şi să facă. Şi asta
şi în urma lor un vînt puternic, s’au la comunicarea reciprocă a frăţiei în este numai atunci cu putinţă, când tot
tras sub un arbore lat, unde cugetară Christos şi la comunicarea reciprocă între românul ştie carte. 10. Românul să-şi
să afle adăpost sigur. Abia s’au aşezat biserica episcopală în Europa şi America
iubească sfânta maică biserică, căci nu
sub lemn, când un fulger orbitor stră şi între biserica ortodoxă de răsărit.
mai atunci va fi fericit, până Ce nu sâ
luci, încât le luă şi vederea ochilor, iar’ Dar’ noi simţim importanţa indiciului,
va lăpăda de Sion. * Tribuna*.
în momentul următor o detunătură groaz făcut de mult în răspunsul sinodului Ru
*
nică zgudui văzduhul. Doi din păstori sesc patriarhului din Constantinopol, că
n’au mai auzit detunătura, căci in mo restabilirea unir i este lucrare a între Concurs. La*1 societatea acţionară?
mentul fulgerării ei au fost. şi loviţi. gului crestinizm sau a bisericii, ca în „Bistriţiana‘‘ institut de credit şi econo
Alţi trei au fost răniţi treagă, iar’ nu a bisericilor separate, ori mii în Bistriţa e de ocupat un post de
* cât de însămnate ar fi ele. Noi ne ho practicant cu salar anual de 1000 Cor.
Termin 1 Iuliu 1906. Explicări d i
Oononrs de inot&t. Inspectorul tărâm a spune, că adevărata, reala co
băilor d;n Ocna Sibiiului vă aianja Du municare reciprocă va fi ajunsă numai Direcţiunea. 3— 3-
