Page 1 - Bunul_Econom_1906_25
P. 1

A n ul  V II.                        Orăştie  (Szâszvâros),  1  Iulie  n.  1906.                                  N r.  25














                   REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU
           /
       ORGAN  AL:  „Reuninnii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reonitnii  române de  agricultură din comitatol  Sibiiolni"


                   A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                              I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
       '  Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.      Abonamentele  şt  inşerţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                  odăi,  fiecare  are chemarea ei.  In  una  să    Untul  fabricat  are  calitate  foarte
       înaintarea  economică  a  primeşte  laptele  şi  sâ  zmântâneşte,  în                  superioară,  s’a  câştigat  foarte  repede
              comunei  Săliste.                   alta  sâ  lucră  untul,  în  alta  să  lucră lap­  piaţa  Sibiiului  şi  chiar  din  Pesta  a  fost
                                    y             tele  smântânit  iâcându-sâ  din  el  caş,   foarte  lăudat.  Nu  să  poate  produce
                                  (Urn are  şi  fine).  brânză  sau  lapte  acrtţ,  iar’  o  odaie ser­  deocamdată  atâta  cât  să  recere  pentru
                                                  veşte  de  birou.                           trebuinţele  insinuate.  Superioritatea  un­
            Acum  de  curând  s’au  pus  la  cale
       înfiinţarea  unei  însoţire  pentru  valori­    Conducerea  tehnică  o  are  un  con­  tului  să  explică  prin  împrejurarea  că
      zarea  laptelui  în  comuna  aceasta,  unde   ducător  şi  3— 4  lucrători.  In  fiecare  zi   nutreţurile  noastre  de  luncă  şi  dealuri
       economia  de  vite  e  binişor  desvoltatâ.   însă  câte  un  membru  al  direcţiunei,  al   dau  nutremânt  de  neîntrecut,  care pro­
       Dela  6— 700  de  vaci  până  acum  sâ     conziliului  de  supravegşhiere  fac  pe  co-   duce  un  lapte,  din  care  sâ  scoate  un
       valoriza  numai  viţei,  totdeauna  pe  preţ   misariul  de  zi  în  localul însoţirii notând   unt  de  tot  gustul,  toată  aroma  şi frum-
      foarte  bun.  Laptele  servia  pentru  tre­  în  coala  de  zi  litrele  de  lapte  aduse şi   seţa  (coloarea) recerută.  Untul în fabrică
      buinţele  casnice  şi  parte  însemnată  din   făcând  probe  despre  bunătatea  laptelui.   să  pachetează  în  bucăţele  de  V4— Va
      el  să  perdea  prin  folosire  fără  mult re­  Aci  primpretorul, aci protopopul,  notarii,   kgr.  şi  pe  bucata  din  formă  rămâne
      zon.  Acest  product  însemnat,  folosit cu   învăţătorii,  funcţionarii  de  bancă  şi  alţi   în  unt  imprimat  numele  »Sălişîe«  iar*
      mai  multă  raţiune  aduce  neamâsurat      inteligenţi pe schimbate fac  acest serviciu   pe  margini  e  garnisit  tot  cu  flori  tot
      mai  mult  câştig  şi  material  şi moral, de   —   de  sine  înţeles  din  dragă  voie  şi   din  unt  imprimate.  Să  prezintă  şi  pa­
      cât  până  acum.                            gratuit,  —   şi  în  tot  cazul  numai  spre   chetează  toarte  cu  gust.  (Din 1  Blaş,  sâ
           Cum  la  toate  întreprinderile  banii  laudă  le  poate  fi  aee$tşa,  —   iar’  în-   mi  să  scuze  că  o  spun,  am  auzit,  că
                                 Jiţî. '.Mfl           srea  pnbiicjtfon^as* creşte  Yizând    r’ .Jf pretins  sâ  ii  să  trimită  unt  fără
      „Cassa  de  păstrare**,  acest  bine fără asă-   pe  fruntaşii  satului  dâtid  mâna  de  aju­  Sma^»Sâiîşte«'  Ce  ironîeî]
      mânare,  pune  la  dispoziţie  5000  cor.,   tor  la  un  lucru  frumos.                    La  zi  sâ  primeşte  până  la  1000
      instalaţiunea  de  mânat  cu  putere  de         Laptele  sâ  primeşte  cu  10  fileri   litre  de  lapte  numai din Sălişte. Aceasta
      mână  să  comandă  şi  începutul  să  tăcu   de  litru.  Pe  timp  de  vară  fiecine  cine   numai  pentru  sezonul  cald  de  vară,  pe
      în  fabrică  în  luna  Aprilie  a.  c.,  luând   aduce  lapte  capătă  înapoi  pentru  preţ   timpul  mai  rece  însă  să  primeşte şi din
      dl  primpretor  pe  rizicul  său  toată  con­  redus  laptele smântinit, care e  destul  de   comunele  vecine,  aşa  că  e  dat  posibi­
      ducerea  şi  administrarea  în  mână  pe    bun  pentru  trebuinţe  caznice.  însoţirea   lul  de  a  ajunge  la  2000  litre  pe  zi.
      un  timp  de  5— 6  săptămâni.              deo-camdată  nu-’I  poate  valoriza  ca         In  săptămânile  de  probă,  până  în
           întreprinderea are  pentru  scopul  ei   caş,  brânză  etc.  deoare ce  n’are  încă   1  Iunie  s’au  prelucrat  peste 30000 litre
      un  local  anume  construit.  Constă  din  4  piaţ  pentru  aceasta  marfă.            de  lapte  şi  s’ac  plătit  peste  3000  cor.,


          .—5=’] F O I T                               —   »Am   văzut  multe,  Doamne:  mai  în-   pare  râu  de cheltuiala  ce-au  făcut;  dar’  după
                                                  tâiu  am  ajuns  la  o  apă  mare,  fără  luntre,   aceea  ce-ai  mai  văzut?»
                                                  fără  pod,  şi  nu  ştiam  cum  sâ  trec,  dar’  apa,   —   »Am  văzut,  Doamne,  un  câmp  nă-
               Zina  apelor.                      după  ce  i-am  spus  unde  mi-e  calea,  mi-a fă­  sipos,  tot  năsip  şi  petriş, numai  icî  colea câte
                                                  cut  loc  de  am  trecut  ca  pe  uscat;  m’a rugat   o  buruiană,  şi  acolea  era  o  ciurdă  de  boi
                      — K=>»—
                                 (Urmare  şi  fine).  însă  sâ  te  întreb  de  ce  în  ia  nu  sunt  nici   mici  dar’  graşi  şi  frumoşi  de  nu  mă  mai pu­
                                                  peşti  nici  broaşte,  şi  nici  o  j vină ?  team  depărta  de  ei!
           D-zeu  sfântul  îl  primeşte cu bună-voinţă
                                                       —   »'Ţi-voi  spune  fătul  meu,  dar’  tuşă   No vt z!,  fătul  meu, aceia sunt oamenii
      şi  cu  vorbe  blânde  ca  un  părinte  adevărat,
                                                  nu-i  spui  până  te-a  trece  dincolo;  acolo  de   cei  săraci,  bieţii  jobagi,  cari  n’au  alta  decât
      apoi  il  întreabă  că  după  ce  umblă  el  atâta
                                                 aceea  nu  sunt  nici  peşti  nici  broaşte  şi  nici
      lume ?                                                                                 numai  ce  vreau  să  le  lase  domnii lor cei pro­
                                                 alte  jivini,  că  încă  nici  un  om  nu  s’a  înecat
           —   »0  Doamne, ’mi şi groază să-ţi spun!»                                        cleţi,  dar’  ei  când  fac  vre-o pomană ori  vr’ur»
                                                 în  ia;  dar’  apoi  ce-ai  mai văzut?»
           —   » Spune  fătul  meu,  că  de  mine  tot                                       ospăţ,  adună  la  masa  lor  pe  toţi  lipsiţii  şi
      nu  poate  nime  ascunde  nici  un  cuget.      —   »Am   văzut  Doamne,  un câmp  mare
                                                                                             săracii,  şi  aceea  la  mine  este  bine  primită,
           ‘—  » Apoi  să^ţi  spun,  Doamne,  m’o  tri­  cu  iarbă  ca  mătasa  şi  de  mare până  în brâu;
                                                                                             de  aceea  după  ce  vin  pe  astă  lume  să  des-
      mes  domnul  pe  a  cărui  loc  ’mi-e casa, să  vin   iîn  ia  păştea  o  ciurdă  de  boi  mari,  dar’  să
      să  te  poftesc  Ia  el  la  prânz!»       legănau  pe  picioare  de  slabi,  şi  mult  m’am   fătează;  dar'  după  aceea  adu’ţi  aminte  ce-ai
           —   »Bine>  fătul  meu,  după  ce-i  ajunge   mirat  cum  e  ace a  de-’s  aşa  slabi  în  păşunea   mai văzut ?«
      acasă  sâ-i  spui  că  atunci  oi  merge, când  v’a   aceea  bună.?»                        —   » Venind  mai  încoace,  Doamne  am
      face  şi  ei,  câte  ai  făcut  tu !«           —   Aceia,  fătul meu  sunt  boerii  cei  bo­  văzut  o  mulţime  de  pomi  mari  cu  poame
           —  >D’apoi oare nu m’a omorî, Doamne?*  gaţi,  cari  fac  câte  odată  pomene  şi  ospeţe,   frumoase,  şi  printre  ei  tot  soiul  de  sâmănă-
           —   »Nu  te  teme;  dar’  să-mi  spui  ce ai  j  d ,r’  numai  ei  pe  ei  să  omenesc  şi  să  ospe-   turi,  dar’  în  pomi  erau  niscari  pasări urite  şi
      văzut  în  calea  ta  de  acasă  până  aici ?«  tează,  iar'  după  ce  li să  împrăştie  oaspeţii  le  sburlite  şi  ţipau  cât  le  lua  gura. Rău am vă-
   1   2   3   4   5   6