Page 1 - Bunul_Econom_1906_25
P. 1
A n ul V II. Orăştie (Szâszvâros), 1 Iulie n. 1906. N r. 25
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
/
ORGAN AL: „Reuninnii Economice din Orăştie" şi „Reonitnii române de agricultură din comitatol Sibiiolni"
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
' Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inşerţiunile se plătesc înainte.
odăi, fiecare are chemarea ei. In una să Untul fabricat are calitate foarte
înaintarea economică a primeşte laptele şi sâ zmântâneşte, în superioară, s’a câştigat foarte repede
comunei Săliste. alta sâ lucră untul, în alta să lucră lap piaţa Sibiiului şi chiar din Pesta a fost
y tele smântânit iâcându-sâ din el caş, foarte lăudat. Nu să poate produce
(Urn are şi fine). brânză sau lapte acrtţ, iar’ o odaie ser deocamdată atâta cât să recere pentru
veşte de birou. trebuinţele insinuate. Superioritatea un
Acum de curând s’au pus la cale
înfiinţarea unei însoţire pentru valori Conducerea tehnică o are un con tului să explică prin împrejurarea că
zarea laptelui în comuna aceasta, unde ducător şi 3— 4 lucrători. In fiecare zi nutreţurile noastre de luncă şi dealuri
economia de vite e binişor desvoltatâ. însă câte un membru al direcţiunei, al dau nutremânt de neîntrecut, care pro
Dela 6— 700 de vaci până acum sâ conziliului de supravegşhiere fac pe co- duce un lapte, din care sâ scoate un
valoriza numai viţei, totdeauna pe preţ misariul de zi în localul însoţirii notând unt de tot gustul, toată aroma şi frum-
foarte bun. Laptele servia pentru tre în coala de zi litrele de lapte aduse şi seţa (coloarea) recerută. Untul în fabrică
buinţele casnice şi parte însemnată din făcând probe despre bunătatea laptelui. să pachetează în bucăţele de V4— Va
el să perdea prin folosire fără mult re Aci primpretorul, aci protopopul, notarii, kgr. şi pe bucata din formă rămâne
zon. Acest product însemnat, folosit cu învăţătorii, funcţionarii de bancă şi alţi în unt imprimat numele »Sălişîe« iar*
mai multă raţiune aduce neamâsurat inteligenţi pe schimbate fac acest serviciu pe margini e garnisit tot cu flori tot
mai mult câştig şi material şi moral, de — de sine înţeles din dragă voie şi din unt imprimate. Să prezintă şi pa
cât până acum. gratuit, — şi în tot cazul numai spre chetează toarte cu gust. (Din 1 Blaş, sâ
Cum la toate întreprinderile banii laudă le poate fi aee$tşa, — iar’ în- mi să scuze că o spun, am auzit, că
Jiţî. '.Mfl srea pnbiicjtfon^as* creşte Yizând r’ .Jf pretins sâ ii să trimită unt fără
„Cassa de păstrare**, acest bine fără asă- pe fruntaşii satului dâtid mâna de aju Sma^»Sâiîşte«' Ce ironîeî]
mânare, pune la dispoziţie 5000 cor., tor la un lucru frumos. La zi sâ primeşte până la 1000
instalaţiunea de mânat cu putere de Laptele sâ primeşte cu 10 fileri litre de lapte numai din Sălişte. Aceasta
mână să comandă şi începutul să tăcu de litru. Pe timp de vară fiecine cine numai pentru sezonul cald de vară, pe
în fabrică în luna Aprilie a. c., luând aduce lapte capătă înapoi pentru preţ timpul mai rece însă să primeşte şi din
dl primpretor pe rizicul său toată con redus laptele smântinit, care e destul de comunele vecine, aşa că e dat posibi
ducerea şi administrarea în mână pe bun pentru trebuinţe caznice. însoţirea lul de a ajunge la 2000 litre pe zi.
un timp de 5— 6 săptămâni. deo-camdată nu-’I poate valoriza ca In săptămânile de probă, până în
întreprinderea are pentru scopul ei caş, brânză etc. deoare ce n’are încă 1 Iunie s’au prelucrat peste 30000 litre
un local anume construit. Constă din 4 piaţ pentru aceasta marfă. de lapte şi s’ac plătit peste 3000 cor.,
.—5=’] F O I T — »Am văzut multe, Doamne: mai în- pare râu de cheltuiala ce-au făcut; dar’ după
tâiu am ajuns la o apă mare, fără luntre, aceea ce-ai mai văzut?»
fără pod, şi nu ştiam cum sâ trec, dar’ apa, — »Am văzut, Doamne, un câmp nă-
Zina apelor. după ce i-am spus unde mi-e calea, mi-a fă sipos, tot năsip şi petriş, numai icî colea câte
cut loc de am trecut ca pe uscat; m’a rugat o buruiană, şi acolea era o ciurdă de boi
— K=>»—
(Urmare şi fine). însă sâ te întreb de ce în ia nu sunt nici mici dar’ graşi şi frumoşi de nu mă mai pu
peşti nici broaşte, şi nici o j vină ? team depărta de ei!
D-zeu sfântul îl primeşte cu bună-voinţă
— »'Ţi-voi spune fătul meu, dar’ tuşă No vt z!, fătul meu, aceia sunt oamenii
şi cu vorbe blânde ca un părinte adevărat,
nu-i spui până te-a trece dincolo; acolo de cei săraci, bieţii jobagi, cari n’au alta decât
apoi il întreabă că după ce umblă el atâta
aceea nu sunt nici peşti nici broaşte şi nici
lume ? numai ce vreau să le lase domnii lor cei pro
alte jivini, că încă nici un om nu s’a înecat
— »0 Doamne, ’mi şi groază să-ţi spun!» cleţi, dar’ ei când fac vre-o pomană ori vr’ur»
în ia; dar’ apoi ce-ai mai văzut?»
— » Spune fătul meu, că de mine tot ospăţ, adună la masa lor pe toţi lipsiţii şi
nu poate nime ascunde nici un cuget. — »Am văzut Doamne, un câmp mare
săracii, şi aceea la mine este bine primită,
‘— » Apoi să^ţi spun, Doamne, m’o tri cu iarbă ca mătasa şi de mare până în brâu;
de aceea după ce vin pe astă lume să des-
mes domnul pe a cărui loc ’mi-e casa, să vin iîn ia păştea o ciurdă de boi mari, dar’ să
să te poftesc Ia el la prânz!» legănau pe picioare de slabi, şi mult m’am fătează; dar' după aceea adu’ţi aminte ce-ai
— »Bine> fătul meu, după ce-i ajunge mirat cum e ace a de-’s aşa slabi în păşunea mai văzut ?«
acasă sâ-i spui că atunci oi merge, când v’a aceea bună.?» — » Venind mai încoace, Doamne am
face şi ei, câte ai făcut tu !« — Aceia, fătul meu sunt boerii cei bo văzut o mulţime de pomi mari cu poame
— >D’apoi oare nu m’a omorî, Doamne?* gaţi, cari fac câte odată pomene şi ospeţe, frumoase, şi printre ei tot soiul de sâmănă-
— »Nu te teme; dar’ să-mi spui ce ai j d ,r’ numai ei pe ei să omenesc şi să ospe- turi, dar’ în pomi erau niscari pasări urite şi
văzut în calea ta de acasă până aici ?« tează, iar' după ce li să împrăştie oaspeţii le sburlite şi ţipau cât le lua gura. Rău am vă-