Page 2 - Bunul_Econom_1906_25

, Pag- 2 _________ B U îfO L E C O N O M Nr. 25

in bani gata. Erau femei, cari până la teresele capitalului de rezervă să dau adecă cu un milion m. m. mai mare
30 cor. au încasat pentru laptele adus an de an epitropiei protopresbiterale a decât cea din anul trecut, recolta or­
înr’o lună Apoi nu e acesta un mare tractului ort. român din Sâlişte pentru zului e socotită la 12*63 mii. m. m ,
bine pentru poporaţiune ? Pentru ţăran crearea unui fond cultural filantropic. adecă cu ceva mai mică ca cea .din anul
a avea, 20— 30 cor., la lună e un ve­ Sunt frumoase aceste dispoziţii, trecut, că a fost de 11 32 mii. m. m.
nit cât de mare. Un bine acesta, pe statutare şi după împrejurările locale şi Dar’ să poate, ca socoteala de pe
care numai cel ce-’l are îl poate preţui. după pornirea luată e foarte sigur, că hârtie, să nu consune întru toate op cea
Iar’ binele nu stă şi nu va sta numai aceste dispoziţii * toate să vor împlini de dela îmblâtit; să poate ca unele tocuri
în aceea, că s’or împărţi bani la popor, aşa, că mulţi vor beneficia de ele şi secerişul anului acesta să fie încâtva chiar
ci poporul însuşi văzând bunul ce i-sâ binecuvânta gândul şi inima bună a şi mai slab, decât cel din anul trecut,
face, va pune mai mult preţ pe eco­ aceluia, care a întrupat aceasta mult de oare-ce câteva procente ale holde­
nomia de vite, le va îngriji şi va spori promiţătoare însoţire. lor au iost înecate de ape, câteva pro­
numărul lor, aceea ce numai în intere­ cente ale holdelor au rămas sterpe în
Poporaţiunea comunei Sâlişte şi a
sul înaintării sale este. urma ploilor şi a negurilor prea-dese
comunelor învecinate din aceasta înso­
In ziua de Rusalii anul c. însoţi­ ţire îşi va simţi pe viitor binele cuve­ de pe timpul înfloritului şi al roditului
rea, după ce s’a convins de frumosul nit Un product' însemnat al economiei şi iarăşi câteva procente din grâu va
avânt ce-’l poate lua, s’a şi constituit. A sale de vite nu>Să mai perde zi de zi, produce tăciune tot din cauzele mai sus
ţinut adunare generală şi a ales direc-t lună de lună, an de an, ci să valori­ pomenite.
ţiunea şi conziliul de supraveghiere în zează în mod de tot rentabil. Un izvor Noi economii avem să facem sece­
mod definitiv. In urmarea acestora s’a nou de venit să asigură poporaţiunei, rişul cu secerea sau coasă, să nu ne
şi cerut înregistrarea firmei sub numele un izvor neaşteptat şi mult preţuit. prea punem «carul în petri «c u aceia, cari
«însoţirea pentru valorizarea laptelui în Banii câştigaţi servesc trebuinţele caz- îl fac numai cu pane pe hârtie,fiind-câ ei
Sălişte«. In adunarea generală de con­ nice, ce poate cu greu aveau acoperire, de regulă . odată-1 isprăvesc, dar’ noi tre­
stituire s’au votat şi statutele însoţirii. dau ajutor la nutrirea mai bună a vite­ buie să ne plecăm mult în jos la pă­
In statute s’a primit un punct în înţele­ lor, Ia sporirea numărului lor şi apoi mânt, până când vedem tăiate cu se­
sul căruia laptele numai dela membrii s'gur la cultivarea fânaţelor, iar’ toate cerea paiele încărcate cu spicele de gră­
sâ primeşte Prin aceasta însoţirea va acestea, cine ar ăice că nu arată o înain­ unţe. Sâ ne vedem dar’ de uneltele de
fi scutită de dare, dar’ s’a urmărit un tare în starea economică a unei popo- lipsă pentru secerat şi să pândim tim­
alt scop în deosebi. Membrii au sub­ raţiuni a unei comune. pul priincios, ca astfel şă putem săvârşi
scris acţii de câte 40 cor. După acţie Oct. Sglimbea. şi secerişul anului acesta după toate re-
să dă 5 % dividendă. Scopul fiecărui cerinţele lui.
membru trebuie să fie şi acela de a Grăunţele spicoaselor până când
căpăta dividendă mai mare, iar’ aceasta Secerişul. I ajung la coacere sau maturitate, trec
■ - *
mai ales atunci sâ va putea, când mem­ * prin mai multe perioade. Acestea sunt:
!
brii totdeauna vor aduce lapte curat. După dateîe'pnblicate acum mai periodul grăunţului de lapte, care este
Fiind laptele de tot curat, din el să
de curând dfe c te ă ministrul nostru de atunci, când din grăunţul apăsat între
produce mai mult unt, caş etc., acestea agricultură^ secerişul anului acestuia, s’ar degete, curge o materie albă ca lap­
să valorizează pentru mai mult, mai părea mai bun, decât cel din anul tre­ tele; periodul de pârgâ este acela, când
mare va fi deci şi dividendă. Cine aduce cut. Astfel pe când secerişul de grâu grăunţul e moale, dar’ dacă îl apeşi în­
lapte fals, deci şi pe sine să înşală. Un din anul trecut a dat în ţara întreagă tre degete nu mai curge lapte din el;
punct potrjvit e deci acesta în statute.
o recoltă numai de 42 87 milioane măji periodul coacerii este acela, când gră­
De interes general e apoi dispo­ metrice, pe atunci cel din anul acesta unţul din spice aşa s’a întărit, încât nu’l
ziţia, că ■25%' din câştigul curat sâ im­ e socotit la 46 6 mii. m. m. Recolta mai poţi turti între degete, iar’ perio­
par t pentru premii economice iar’ in- săcărei e socotită la 12*69 mii. m. m. dul grăunţului răscopt este acela, când

zut, râu vedem, şi încă şi mai rău vom vedea, «Noa, da spusuţ-a D-zeu pricina pentru care Acum Alexandru mersă aţă la boier
câ murim de foame! n’am eu nici peşti: nici broaşte? 1 acasă şi ajunse chiar pe însărate. *
— »Noa, fâtul meu, aceia sunt sgârciţii, — Spus! — Noa da chematul'ai? zise boierul.
cari au tot ce Ie trebue, dar’ nu numai că — Chemat! răspunse Alexandru.
— E<, cum a Z'S, care-i pricina ?
nu dau lipsiţilor ceva de pomană, dar’ nici — Şi vine ?
—- Treci-mâ, c’apoi îţi spun!
ei mi mănâncă să se sature şi trag şi p ata — Vine de buuăsamâ vine, dacă-i face
lucrătorilor; pe asta lume de foamete o să Şi l’a trecut apa iarăşi de ceea parte, şi d-ta lucrurile, cari le am făcut eu, dar’ până
vaiete! Mai văzut-ai ceVa în călătoria ta;?* adecă s’a făcut în laturi până a trecut de atunci — ba!
aceastălaltă parte, ,cu toate că din colo în
— »Mai Doamne, am văzut un tufiş şi Auzind domnul cuvintele acestea cute­
coace, pe nime mi mai trecuse, pentru-că
în el numai unde şi unde câte o alună, dar’ zătoare ale lui Alexandru si mânie atât de
nîci-odată, nime nu ceruse să 1 treacă.
acolo erau mii de păsărele ciripind şi cântând: tare de porunci slugilor să-1 bage în fiară şi
După ce-a fost Jde aceastilaltâ parte apoi
Bine am văzut, bine vedem şi bine vom vedea, în pente din tălpile picioarelor pâul’n gru­
îi spuse Alexandru; «In tine, aşa mi-a spus
câ nimic nu ne lipseşte!« mazi şi lă-1 bage într o pivniţă şi acolo să-l
D-zeu, că de aceea nu sunt nici peşti nici
— «Vezi fătul meu acelea pasârh sun­ închidă să nu poată scăpa, că dimineaţă îl
broaşte şi nici un fel de jivină, că încă n’ai
teţi vei muncitorii cari munciţi de dimineaţa spânzură pentru cutezărea vorbelor celor ne­
înecat nici un om.»
până sat a, de mul t e ori chiar flâmâtizi şi în­ socotite. Toată noaptda o petrecu Alexandru
setaţi numai ca să puteţi ţinea din munca Atunci să înfoaie apa de trecu peste acolo, rugându-să la D-zeu. Când fu de cătră
voastră pe câte venituri toate, şi totuşi mul- ţermuri şi era cât pe-aci să înece pe Alexan­ ziuă veni D-zeu la uşa pi voiţii şistrgă: »A ci
ţămiţi lui D zeu şi pentru atâta; plăcută este dru. Dar' el fugi şi-i zise : »Dar’ nu ţie ru­ eşti Alexandre ?»
înaintea mea purtarea voastră!» şine, chiar pe mine vreai sâ mă îneci, unde — Aci, Doamne!
— «Acum mergi fătul meu acasă, >ă ţi-am spus ce-a zis D-zeu sfântul?» Apa atunci — Dar’ eşi afară!
te aşteaptă muierea şi copilul!» — Şi pleacă s’a ruşinat şi s’a tras în matca ei zicând: cum — Că nu pot că sunt băgit in fiară
Alexandru cătră casă mulţâmind lui D-zeu. n’am ştiut mai degrabă câ nu scăpai tu din şi’n pente pânâ’n grumaz !
Când ajunse la apa cea mare îl întrebă apa: undele mele! — Ea mişcâte o leacă!