Page 3 - Bunul_Econom_1906_25

Nr. 25 B U N U L ECCXNOM Pag 3

grăunţele din spice aşa s’au întărit, încât spor. Acela să poate,săvârşi tot aşa de unele cari ta-'e şi aruncă holda tăţată
abia le mai poţi zdrobi cu dinţii. bine la şes, ca si pe/coaste şi gropi, în mănunch mai mari nelegaţi, altele
In periodul dinţam paiul grâului, sau chiar fiind holda şi căzută. Prin dări aruncă mu pul l« g a tgam, Ir.t«ea
căci mai cu samă despre el să tractează, seceratul cu secerea <:Şi snopii să pot tea din urmă, iarăşi a o f a <nnl ma*
e încă tot verde; în period!?! al doilea tace mai întocmiţi tpţpdatâ. bune, cari L a gi snopul cu s.-argâ. j;- ’
de regulă e galbin; în periodul al treilea Dar’ fiindcă timpul secerişului de nir cu drot, frndcă drotul ajungând ia
e alb, iar’ în periodul al patrulea paiul regulă foarte scurt, apoi pe multe lo­ îmblătit în paie uşor poate să ajungă
de regulă să încârligă la vârf şi grâu n- curi mar fiind şi lipsă de secerătoti, eco­ cu acelea în acelea stotnahul vitelor unde
ţele stau rângite şi ‘ ieşite une-ori pe nomii aceia, cari au.rmai mult de se­ poate să ie pricinuiască pe lângă cele
jumătate din pleava lor. cerat au căutat în timpul din urmă, ca mari dureri, chiar şi o moarte năpraz-
Seceratul grâului să începe de re­ să înlocuiască şi pe la noi secerea prin mai nică.
gulă în periodul al doilea când adecă coasă. Maşinele acele de secerat, cari nu
grâul e in pârgă. A secera însă tot Cositul holdelor încă să poate face leagă snopii, sunt mâi simple şi nu să
grâul în starea aceasta nu prea e de uşor şi cu spor, dacă economul mai are strică aşa uşor ca acelea, cari îi leagă
recomandat, fiindcă grăunţele atunci prea şi deprinderea de lipsă. Doi lucrători totodată. La o maşină de secerat, care
saca şi astfel rămân prea mărunte şi harnici de pildă, pot să cosască şi să nu leagă snopii, să recer câte 14— 20
sâci. De aceea în starea aceasta să se­ lege pe zi o holdă aproape de un ju- lucrători pe zi, iar’ la una, care îi şi
ceră mai cu samă grâul de vânzare şi găr catastral. Pe când cu secerea leagă totodată, sâ recer numai câte
cel de mâncare. de mână să recer de două-ori atâta. 11 — 12, cari totodată . pot să adune şi
Dar’ cositul acesta nici nu să poate Clădiască după maşină şi snopii seceraţi.
Secerişul să continuă îndeobşte în
face la toate holdele deopotrivă. La Cu maşina de ■ secerat, putându-să
periodul al treilea, când adtcă grăunţul
acelea de pildă, cari sunt căzute sau schimba şi vitele de tras, să poate se­
e deplin copt şi dacă nu să poate is­
culcate, cositul să face ceva mai arite- cera pe zi o holdă în mărime de 10
prăvi în periodul acesta să mai conti­
voie. Afară de acestea cositul holdelor jugâre catastrale.
nuă şi în periodul din urmă. In perio­
mai are şi aceea scădere, că când sunt
dul acesta însă, secerişul are aceea scă­ Rămâne acum să mai arătăm şi
grâunţe’e răscoapte, să scutură prea
dere, că de o parte să scutură prea timpul, în care trebuie sa să facă sece­
multe pe jos, ba yne-ori mai rămân
multe grăunţe, de altă parte pentru-că rişul. Secerişul grâului, ca şi uscatul fâ­
destule spice şi pe, jos, după coasă.
chiar şi legăturile făcute pentru legatul nului, trebuie sâ se facă pe timp fn -
snopilor să rup uneori prea tare cu deo­ Astfel de coase pentru cositul hol­ mos, căci făcându să pe ploaie, când
sebire în dripul căldurii. Grâul destinat delor îşi poate face fie care econom din holda e udă, umezeala uşor poate să
pentru sămânţă e de recomnndat, casă coasa, cu care coseşte iarba, fiindcă la ajungă în grăunţe, aşa că apoi acestea
se secere numai atunci, când grăunţele aceea de regu’ă ,să mai adauge numai încolţesc şi cresc une-ori chiar până când
sunt pe deplin coapte, adecă în perio­ d greblă scurtă cu câţiva colţi mai lungi, sunt încă pe câmp, prin ceea-ce să perde
dul al treilea fiindcă dară să seceră în care apoi să leagă de toporiştea ace­ toarte mult din preţul şi bunătatea gră­
pârgă, der egulă face prea mult tăciune. leia; ca să poată at^urţa mai bine pa­ unţelor secerate. /
iele tăiate. CosituLţişJ^elpr să poate face
Secerişul grâului şi al celorlalte spi- ■ Roaua nu e stricăcioasă secerişu­
în două feluri şi anume : dacă holda e
coase pe la noi să face de regulă cu lui, ci pentru holdele răscoapte e chiar
destul de mare şideasă, atunci brazdele
secerea/ Seceratul acesta e şi cel mai de recomandat, ea acelea sâ se poată
sau ţ ologii tăiaţi , să dau înlăuntru, iar i
bun pentru micul econom, fiindcă spi­ secera pe roauă, de oare-ce atunci nu
dacă aceea e mai mică şi rară, atunci
cele să pot aduna mai bine în mânunchiu, să scutură aşa tare grăunţele, să recere
brazdele să dau în afară.
iar’ grăunţele nu să scutură aşa tare însă ca mănunchii sau, snopii seceraţi,
nici chiar atunci, când grâul 6 răscopt, In economiile mai mari secerea şi pe rouă, să fie întinşi cât. de puţin la
Seceratul cu secerea să face mai de­ coasa sunt înlocuite prir> maşinele de soare ca să se svinte şi numai după
opotrivă, apoi e şi mai uşor şi mai cu secerat, cari sunt de două feluri şi anume: aceea să se lege.
Holda secerată şi legată în snopi
Şi cum să mişcă Alexandru, odată-i că­ Peste vr’un ceas de vreme merse el să să lasă în decursul zilei pe locul secerat
zură fhrâle de pe el ca şi când ar fi fost pu­ aducă copilul fript sâ-1 pună înaintea lu D zeu şi numai spre sară sau în dimineaţa zi­
trede, şi uşa să deschise singură, şi eşl afară Adecă minunea minun'lorl lei următoare până când încă nu s’a
de mulţimi lui D-zeu că l’a scăpat. Copilul să juca cu două mere de aur dus rouă să adună şi clăeşte. Snopii la
— Noa, Alexandre, zice D-zeu, dar’ şi cânta în treaba lui, cum cânta copiii. secerat nu trebue făcuţi nici prea mari,
mergem la boi ei ui la prânz, ori să mergem Văzând Alexandra şi muierea lui mi­ de oare-ce într’un asemenea caz umbli
Ia tine? nunea asta, căzură cu ‘feţele la pământ şi prea greu cu ei la cărat şi îmblătit, dar­
Ba să mergem la mine mai întâia, că mulţămirâ lui Dzeu. nici prea mici, căci atunci să prea spo­
fi-va timp de mers la el şi după aceea. Iar’ D-zevi îi ridici de jos şi le zise: reşte şi îngreunează lucrul secerâtorilor
»Să ştiţi că boierul în clipita asta a plesnit şi la îmblăt t, ci acela trebue să aibă
Şi merseră ia Alexandru acasă. Bucuria
de năcaz, căci nu te află în pivniţă să ,te o mărime mijlocie. Clăitul snopilor, pre­
rouierei si-a copilaşului că să mai văd, dar’
spânzure; de azi încolo nu mai eşti iobagi, cum şi clăi le atât după formă, cât şi
bucuria şi-a lui Alexandru că a ajuns în pace
ci domn în casa ta, şi în scurtă vreme nici după numărul snopilor, cari să pun în
la ai săi. Acum Alexandru porunci nevestei
un iobagi nu va mai fi în lume». ele, să fac în mâi multe feluri.
să facă pftânz, că iată chiar şi D-zeu prân­
zeşte azi la ei. Aşa s’a şi întâmplat, jobâgia a căzut; In ţinuturile muntoasă şi mai ex­
Şi să puse muierea să facă ce ştia ea dar’ cel dintâiu care a scăpat de iobăgie a puse vânturilor mari, clăile să mai fac
mai bun de mâncare, dar’ D-zeu zise: »Să-mi fost Alexandru cu mu erea Iui, cu Z na ape­ şi pe anumiţi pari de lemn, ca adecă,
frigi să mănânc ce-aveţi voi mai drag la câsâl» lor, cari de n’au murit şi astăzi trăesc — şi acelea să nu să poată răsturna,
Atunci Alexandru numai decât porunci măresc pe Dumnezeu. iar’ la şesuri să fac şi fără pari, punân-
să arză muierea cuptorul, şi când era arş gata, (»Pov. Ardei.«) I . P . Jt. du-se snopi numai aşa aşezaţi în cruce
trase jarul şi duse copilul pe lopată şi svîrrr unul pe altul. Clăile să fac de regulă
cu el în cuptor apoi puse jarul în gura cup­ din 15— 20 de snopi. Ele sunt de mare
torului şi întră înlăuntru de mai povesti cu însămnătate, de oare-ce pe timpul acela .
Dumnezeu. cât stau în câmp, să uscă toată iarba