Page 4 - Bunul_Econom_1906_25
P. 4
P«g- 4 ________________ _ _ _ B U N U L E C O N O M Nr. 25
şi buruenile ajunsă cn holda In snopi. se poată face săpatul cucuruzului, napi o temperatură mai mult rece, care op
Clăiîe să.lasă In câmp de regulă până lor, cartofilor, tâbacului, viilor, etc., care reşte desvoltarea lor Ni-sâ vesteşte într’a-
când să uscă bine, apoi să cară in sat, a întârziat foarte mult. Fânul făcut până devâr că mai în toate părţile starea re
unde să aşează 'prin şuri sau stoguri, acum este de slabă calitate. Aceea să coltelor de porumb lasă de dorit.
până când să îmblătesc. Atât căratul, poate zice şi despre trifoiu, luţernă şi
cât şi ImUătitul grâului trebue să se mâzăriche.
facă numai pe timp frumos, de oare-ce Dintre spicoase a suferit în ultima Pentru Yinzătorii de bucate (cereale).
pe timp ploios, pe lângă aceea, că să periodă grâul, care în urma ploilor a
îngreunează, mult lucrul, grâul mai poate căpătat rugină pe foi şi prin cădere să Atragem luajtea aminte a tuturor
chiar să şi crească. i pare a fi suferit şi formarea grăunţelor. economilor noştri doritori de a vinde
Acestea sunt recerinţele mai în- Cu toate acestea prospectele recoltei bucate (ovăs, grâu şi săcarâ), că cu în
sămnate pentru seceriş; recerinţe, cari sunt promiţătoare şi dacă timpul va cepere din i Septemvrie n. c. magazi
trebuie ţinute de fiecare econom: pen- deveni mai favorabil, aşteptările agri nele militare de alimentare (Militărver-
tru-câ dela modul acela, că cum şi când cultorilor să pot împlini. Formaţiunea plegstnagazin) cumpără ovăs, grâu şi
să îndeplinesc acelea, atârnă mai tot avantajoasă a grăuntelui săcării a în- sâcară de adreptul dela economi, cărora
deauna şi bunătatea şi preţul bucatelor fiuinţat favorabil prospectele recoltei. le plăteşte îndată preţul. Prin acest
secerate. S’a ameliorat şi situaţia orzului; stag lucru încetează perderile, ce le au eco
nează însă ovăsul în urma timpului rece. nomii singuratici, cari vînd bucatele co
Expoziţinnea generală română din 1906. Recolta rapiţei este împedecată prin mercianţilor de cereale.
ploi. Rezultatul va fi slab ~ mijlociu. La magazinele de alimentare mi
Aviz. litare să fac cumpărări în fiecare zi de
Cartofii şi plantele de grădină să
tîrg de săptămână şi anume la maga
Deoarece aranjarea Pavilonului et desvoaltâ în general bine şi promit o
nografic sra terminat, P. T. public din recoltă bună. zinul din Sibiiu (Uliţa Du mbrăvei, »Jun-
genwaldstrasse») dela ora 6 dimineaţa,
Transilvania este rugat să nu mai tri
In vii lucrările înaintează eu ane-
mită obiecte pentru expoziţie, căci nu iar’ în ziua de dinainte (presără) a tîr-
voe, cu toate că viţa în unele locuri e
mai este loc disponibil în pavilon. gului de -săptămână, cumpărarea să face
foarte frumoasă şi struguri să arată
între ora 1— 3 d. â. Ovăs, grâu şi să-
Sibiiu în 16 Iunie 1906, mulţi, dar ploaia a făcut stricăciune
cară să cumpără în cantităţi (căţăţimi)
florilor.
Delegatul comisariatului general: dela cel puţin 100 chilograme de soiu.
*
Dr. C. Diaconovich. Grâu să cumpără numai la magazinul
In România — - precum constată
militar din Sibiiu. Bucatele de vîndut
«Revista Economică şi Financiară «d ela
trebue să fie curăţite bine, grâul în
Situaţia agricolă. 21 Iunie a. c. — : deosebi să fie trecut prin trier, dacă
Cu toate cele câteva zile de timp în el să găsesc boane sparte, neghină,
frumos ce am avut la începutul acestei mâzăriche etc. Cerealele (bucatele) ne
In Ungaria. Conform rap„ ministr.
săptămâni, situaţia meteorologică n’a curăţite nu să primesc Ia magazinele
ung* de agricultură dela 15 Iunie a. c..
suferit nici o schimbare apreciabilă în militare.
situaţia • semănăturilor şi a împrejurărilor
senzul unei îmbunâţîri.
agricole în esenţă să prezintă astfel: Ovăsul trebue să aibă o greutate
In prima jumătate a lunei Iunie a Regimul ploios continuă încă să de cel puţin 41, grâul de 73 şi săcara
domnit în întreagă ţara timp schimbâ- domineze în toată ţara şi ploi abon- de 69 chilograme la hectolitru. Dacă
cios, în partea cea mai mare împreunat dente acompaniate de puternice mani însă săcara e mai grea decât de 72
cu furtuni şi ploi şi în parte răcoros. festări electrice şi de un vânt violent chilograme, grâul mai greu decât de
Precipitaţiunile nu au lipsit, parţial în s’au semnalat în toate părţile. In oare- 76 chilograme la hectolitru, să plăteşte
urma ploilor prea mari şi îndelungate cari puncte ploile au fost torenţiale şt un plus (mai mult) de 15 fileri peste
păraiele şi rîurile au exundat, prin ceea- au cauzat inundaţii atât în oraşe, cât preţul normal acordat, după fiecare m.
ce recolta a fost periclitată în multe şi pe câmpiile sâmănate. Grindină, de metr. E cu folos deci. ca grâul şi să
regiuni şi în deosebi cositura din livezi mărimea unei alune a căzut asemenea cara să fie trecută prin trier. In 100
şi chiar fânul făcut gata a suferit mari de mai multe ori. In fine o tempera chilograme ovăs nu pot fi mai multe
stricăciuni. Exundările au cauzat pagube tură variind între 28 grade ziua şi 8 decât trei chlgr. şi jumătate alte să-
mai ales în părţile ardelene şi anume grade noaptea, cu totul defavorabilă minţe ori necurăţenii, la grâu şi sâcară
în comitatele: Murăş-Turda, Făgăraş, culturei, completează seria intemperiilor nu mai multe decât 2 chlgr. şi jumă
Odorheiu, Târnava-mare, Târnava-mieă, pe cari le am avut în timpul acestor tate la maja metrică. Petricelele sau
Alba-de jos şi Hunedoara. Grindina a 8 zile. pământ în mod izolat şi să nu treacă
peste 200 de deca greutatea lor la o
făcut pagube mai mari în vreo 4 co Recoltele trec în acest moment
maja metrică.
mitate, iar’ pagube mai mici în 12 co perioada temută a sezonului. După-ce
mitate. Rugina s’a arătat mai ales în a-trecut cum a putut ■— mai mult rău Sămînţe vătămătoare, cari să ţin
foile spicuoaselor din 49 comitate. In de cât bine — ultimele faze ale vege- de necurăţeniile tolerate, cum e: ne
unele locuri s’au sporit buruienile, in taţiunei, recoltele au început să se ghina din sărară, nebunelele, ciuma fe
sectele stricăcioase şi vermii. Mai simţi coacă în condiţiuni atmosferice excep tei, cocoşelul, floarea domnească, ari
toare sunt pagubele cauzate în singu ţional de rele. Din această cauză per ciul etc., să fie reprezentate în canti
ratice locuri de omide, cari au nimicit spectivele sunt din cele mai rele, căci tate cât să poate de mică, iar’ usturoiu
frunza pomilor şi cu ele deodată şi re dupâ-cum am mai observat şi altădată, sălbatic, ori grăunţe bolnave să nu se
colta. Urmările timpului anormal din în afară de recolta de grâu, care în afle de loc, ori numai ca exemplare
prima jumătate a lunei Iunie să resimt acest moment este pe jumătate com singuratice.
în situaţia agriculturei. Timp uscat şi promisă în districtele cele mai bântuite Coarneie de săcară să pot scoate
mai cald ar fi necesar în toată ţara, de ploi, există temere ca porumbul să din săcarâ numai în urma ciuruitului
pentruca să se contenească stricăciunea nu sufere din cauza excesului de umi cu îngrijire şi a trecerii săcării prin trier.
mai departe a sâmănâturilor, dar’ mai ditate care împedecată prăsită plante Dar’ e cu folos dacă economul scoate
ales pentruca în număroase regiuni să lor năpădite de buruieni precum şi de cu mâna din săcară coarnele de săcară,