Page 6 - Bunul_Econom_1906_25

fag 6 _________ BUHUL E C O N O M____________ Nr. 25

Zm» ansi ponadle dnznne- extinde tot mai tare în comitat (Toron- drepturi (Cincu-mare), din prilegiul fi-
n i n d a c e sânt poruncile naţionale tal). Chiar şi femeile îndeamnă pe~ băr­ danţârii sale cu dşoara Erica W o lff
ale intui român adevărat, tot atâtea baţii lor muncitori să nu cedeze. Dar’ (Cohalm), 2 cor. * ■.
■
poranei culturale i-s’ar impune şi cu tot şi în alte comitate e mare ferberea în­
atâta sfinţenie Întregului neam din răs­ tre sectrători.i Deputatul socialist Achim Hotl de morminte. Nişte crimi­
punsul dini G. 6. în «Drapelul* la o a fost dat în judecată pe motiv că aţiţă nali au intrat în cripta familiei Szechenyi
întrebare «Când ne vom lumina ?« pe muncitori să facă grevă. din Nagy-Czenk şi spărgând 3 sicrie au
furat haina înpodobitâ cu juvaeruri
Poporul român'să va lumina:
Săracul asudă bogatul să des­ scumpe a marelui reformator al Unga­
1. Când în tot satul vor fi atâţia
fată. Un ţăran din Torontal plăteşte riei Ştefan Szechenyi
învăţători, de câte ori sunt câte 50
după moşioara- sa de 16jugăre 200 cor.
copii obligaţi a cerceta şcoala.
dare de stat, comitatensă şi comunală. Nr. 624 -190(5.
2. Când poporul să va lăsa de
Va să zică plăteşte 12 cor. 50 bani de Concurs.
risipa ce-o face prin datinile, cari nu
fiecare jugher. A r fi deci cu dreptate,
mai au rost în ziua- de azi, ci va face Conform § -lui 17 1. b. din statu­
ca cel ce are 10.000 jughere să plă­
jertfă pe altarul naţiunei, ca să ne tele »Asociaţiunii«, în urma deciziunii
tească 125.000 cor. Prinţul Eszterhâzy,
mântuim sufletul aici, în lumea asta, comitetului central din şedinţa sa ţinută
care are 300.000 jug. ar trebui să plă­
prin lumina minţii, care este: Şcoala. la 7 Iunie a. c., pentru întregirea postu­
tească 3 milioajie 750.000 coroa e. Dar’
3. Când şcoala va fi lăsată să lui de secretar I. devenit vacant prin
nu plăteşte nici un milion. Va să zică
servească adevăratele interese ale po­ abzicere să publică concurs cu termi-
sistemul de dare e aşa făcut, ca săra­
porului, în mijlocul căruia să află. nul de 31 Iulie a. c. ,
cul să devină1 şi mai sărac, bogatul şi
4. Când zala, care leagă şcoala Agendele secretanCui I. (literar)-
mai bogat. Asta să numeşte în Ungaria
de toate zilele cu viaţa omenească: statorite din nou din comitetul central
«democraţie naţionălă«. >Drapelul*.
Şcoala de repetiţie, va fi organizată şi — în conformitate cu trebuinţele ac­
să va ţinea regulat. Fântâni artezice in Câmpie. tuale ale »Asociaţiunii« sunt:
5. Când celor eşiţi din şcoala de
Ministrul de agiicultură a însărcinat pe >1.) Iniţiarea şi conducerea lucrări­
repetiţie le vom da — chiar în dar la
un inginer şi pe un geolog, să cerce­ lor » Asociaţiunii« pe teren literar şi
început — cărţi şi foi, scrise la înţeles,
teze Câmpia Ardealului şi să arete, cum redactarea revistei şi a tuturor publi-
din cari să vadă, căci sunt datorinţele
s’ar putea ajuta împotrivă lipsei de ape. caţiunilor ei literare.
vieţii sociale căreia aparţin, şi că »nu
Să vor face ^rin sate fântâni artezice ■'2.) împlinirea agendelor de refe­
numai cu pane trăeşte omul».
(sfredelire afund). Sfredelirile de felul rent al secţiunilor ştiinţifice literare.
6. Când vom aduna poporul Ia
acesta sunt c#ie dintâiu în Ardeal. 3. ) îngrijirea corespondenţei cu di­
conferinţe, iarna, şi-’l vom sfătui des­ * feritele corporaţiuni-ştiinţificeliterare.
pre tot ce nu-i bine, şi despre tot ce-i
O gâscă oe are de două ori 4. ) îngrijirea de concursurile literare,
bine.
pui intr-un 3£n*! O gâscă a dlui în­ de bibliotecile poporale, de prelegerile
7. Când vom avea învăţători har­
văţător A. iDegan din Viţel corn. Hu­ publice şi de reprezentaţiunile poporale
nici, plătiţi omeneşte şi regulat.
nedoara, diipâVe a sccs primăvara anu­ ale »Asociaţiunei«.
8. Când biserica va avea preoţi
lui acesta 10 pui şi i-a îngrijit 3 săp­ Condiţiunile ocupării acestui post
de aur.
tămâni, i-a lăsat în grija unei mame sunt următoarele:
9. Când cei chemaţi a lumina po-
străine şi s’a j^us din nou pe ouat, în
poril vor fi sprijiniţi de societate, şi a ) Secretarul I. (literar) va trebui:
care rând având 7 ouă, a scos 5 puv să fie cunoscut ca reprezentant al unei
10. Când bună înţelegere va stă­
întâmplarea aceasta pune în mi­
pâni peste cele zise. activităţi literare şi să aibă cal,fie-ţie
rare pe toţi privitorii văzând pui de
* academică.
aur in luna Iui Iunie. (»Tnbuna..) b. ) Nu va putea ocupa altă funcţie.
Expoziţia de copii din Apoi- *
c. ) Va fi retribuit cu un salar
dul-român. La crearea premiilor de L a fondul de 20 bani al «Reu­ anual de 3000 cor. ce să va plăti în
împărţit între mamele harnice la expo­ niunii sodalilpr români din Sibiiu« pen­
ziţia de copii ce «Reuniunea română tru cumpărarea unei case cu hală de rate lunare anticipative.
de agricultură din comitatul S,biiu« o vânzare, drept răscumpărare a felicitări­ Reflectanţii au să-’şi înainteze ac­
va aranja în Apoldul român, au mai lor în scris, „logodiţilor Victor Tordă- tele subsemnatului comitet (Sibiiu strada
dăruit: Dr. Petru Şpan, profesor semi- şianu şi Eugfenia lovescu, au mai dăruit: morii 6) până la 31- Iulie n. a. c.
narial, 5 cor, Dr Tiberiu Bredicianu, Petru Moga, m. franzelar, Eremie Pu­ ■Cererile sosite după termin nu să
secretarul » Albinei,« 1 cor., diaconul rece, m. lăcătuş, Ioan Desko, propr de vor conzidera. -
Vasilie Stan, profesor semin. 2 cor. şi trăsuri, Ioan Roman, m. friseur, fiecare Sibiiu din şedinţa dela 7 Iunie
Dr. Ilie lancu, medic, Tălmaci, 5 cor. câte 50 bani; Ioan Pincu, tipograf, Za- 1906 a comitetului central al «Asocia-
* harie Aron, m. cismar, Vasilie Ban, m. ţiunii«.
Greva secerătorilor, care ame­ cismar, Nicolae Nedelcu, coperitor de Iofd f S. Şuluţu, D r. C. Diaconovieh,
prezident. secretar.
ninţa deja de mult cu isbucnire, a is- case, Pamfile Crişan, sodal lăcătuş, fie­
bucnit mai întâiu pe moşiile ministru­ care câte 40 bani; George Limpede,
lui de agricultură Talliân, la Canija- sodal cismar, Mihaiu Sinu, m. croitor, H A Z
turcţascâ. Numărul greviştilor a fost Nicolae Stoica, Nicolae Roşea şi Vasi­
deja la început de 1500. Soldaţi şi gen- lie Maniu, tipografi, Laurenţiu Boldor, Şirurile de soldaţi creşteau în toate
darmi au împrăştiat pe muncitorii gre­ sodal măsar, Antonie Balomiri, sodal părţile pe faţa verde a şesului. Ostaşii
vişti, după ce au rănit grav pe trei pantofar, Petru Tălmăcian, portărelul erau în mare ferbere. In ziua aceea ve­
conducători ai grevei. Muncitorii nu s’au Reun. rom. de înmorm., fiecare câte 20 nea generalul să facă inspecţie. Numai
lăsat nici ei, ci au bombardat pe sol­ bani, total 5 cor. 60 bani; mai departe fraitârul Promoroacă nu să prea dădea
daţi şi gendarmi cu petri. Gendarmii dl Ştefan Popovici, notar (Racoviţa), din grijei.
au dat un noii asalt cu baioneta, ră­ prilegiul căsătoriei sale cu dşoara Mă- Generalul soseşte pe câmp, cercetează
nind mai mulţi ttiilncitori. Vre-o 63 agi­ rioara Constantinescu (Boiţa) a dăruft trupele şi rămâne mulţumit de instruc­
tatori au fost arestaţi. Greva însă să 2 cor.; dl Octavian Cernea, absolvat în ţia şi rânduiala lucrurilor. Să dă repaus-