Page 2 - Bunul_Econom_1906_26
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 26
numărate feluritele vite de prăsilă, boi, poporul maghiar în minoritate, ci este tem, că încă suntem primitivi în toate
vaci, tauri, viţele, bivoli, bivoliţe, oi de mai mult pentru - marii proprietari ma ale noastre şi departe de starea mai
soiu ţlgaie şi raţca, porci pentru un ghiari, conţi şi baroni. bună a altor neamuri.
soare şi pentru carne, găini, curci, raţe
Mai putem observa — cât de pu
şi gâşte.
ţină atenţiune sa dă din partea frun
In cl. VII a să descrie maşina de taşilor români Ardeleni pentru înain Expoziţia dela Bucureşti.
clocit ce să va expune şi regulele de tarea noastră econom ică. în raport cu
observat sub timpul clocitului. elementul maghiar' mai bogat. Toate foile străine s’au exprimat
In cl. VII. e concursul pentru tră Cu drept cuvânt zicem că e bo cât să poate de favorabil despre Expo
suri cu doi cai. ziţia naţională din Bucureşti. Acum des
gat elementul maghiar acela chiar din
Pentru expoziţia de maşini econo părţile Clujului, a cărui conducători ţin crie, iarăşi frumos, Expoziţia ziarul mai
mice este un regulament separat. seamă de tot . aceia ce poate promova serios maghiar «Budapeşti Hirlap». Re
producem din această descriere urmă
Suma premiilor de împărţit este interesele economice în toate direcţiunile.
11.600 coroane şi anume: Egoizmul, adeca a. porni o lucrare nu toarele pasagii:
mai dela sine şi pentru sine lace, ca ‘ «Intre cele mai finari construcţii e
pentru cai de prăsilă . . 3600 cor.
nici din partea maghiarilor şi nici din expoziţia istorică, care e foarte bogată
« « « economie 6 0 0 «
partea românilor sâ nu să facă nici un în monumente istorice de răsboiu. In
« vite cornute . . . 5360 «
fel de încercare de a ne apropia unii special din răsboiul ruso-turc (ar fi tre
« bivoli . . . . . . . 450 « buit să zică ruso-româno turc. Nota Red )
« oi . . . . . . . . . 380 « de alţii, ca în concordanţă sâ izbutim sunt multe monumente, deşi din acestea
« porci . . . . . . . 410 « pe teren economic şi comercial a ne
crea instituţii de â ne uni puterile. sunt şi altunde. In curtea palatului re
« hoare, galiţe . . . 800 «
Pentru-că deşi există azi aceea prea gal, la statua lui Mihaiu Viteazul, la cas
Din visteria statului să acopere mare deosebire de clase, clasa oameni telul din Sinaia şi de sigur şi în alt loc
premii de 11.200 cor., aşadar’ reuniu lor bogaţi cu un avui fabulos, faţă ’n mai sunt tunuri turceşti. La Expoziţie
nea abea pune dela sine 400, zi patru faţă cu clasa săracilor, cari cu sforţări este şi altceva, care perpetuează amin
sute coroane. extraordinare chiar, nu-’şi vor putea tirea acestui răsboiu însemnat: au făcut
In fruntea comitetului arangiator lupta o independenţă prin starea de pe pajişte întregul câmp de luptă în
al acestei expoziţii frumoase vedem pe acum, nimic mTne-ar împedeca de aci miniatură, pe şesul de dinaintea expo
colitele Teleki Arved şi baronul Jo înainte să cercăm a ne apropia unii ziţiei istorice. Această copie mică imi-
şi ka Gdbor. - de alţii, prin unirea forţelor mici cu tează de tot precis şi fidel raporturile
Pentru fiecare cl. este juriu deose puterile cele mari, cari până aci căutau de teren ale întregului teritoriu al râs-
bit ales de a vota premiile. să exploateze situaţia în contul puteri boiului, munţii, platourile, rîurile şi for
lor mai mici. Şi numai când rodul os- tăreţele, poziţia şi înaintarea armatelor,
Preşedintele tuturor juriilor este
tenelelor ar fi vrednic de expus şi ară cu soldaţi din toate febrile şi cu ar
Ldszai Ferencz din M.-Gorbo şi refe
tat la expoziţii , anume pregătite, prin mele lor.
rent Jakab Ldizlo din Cluj.
conlucrări împrumutate, !;atunci am avea * Deosebită apreciate ar merita ex*
Din prospectul acesta ce-1 publi a ne bucura cu toţii prin arangiarea poziţia etnografică şi a lucrurilor de mână
căm în extras după »Erd. Gazda«, ve astorfel de expoziţii. Până când însă şi femeeşti, dar’ tără folos am descrie obiec
dem şi din spiritul ce domneşte azi în acelea reuniuni, asocieri, tovărăşii, înso tele, nu le-am putea descrie aşa ca- să
vechiul oraş al Ardealului cunoaştem, ţiri etc. peste tot sistemele societare le vedem clar înaintea ochilor. In spe
că expoziţia aceasta nu este proiectată să svîrcolesc a exista fără succesele aş cial descrierea lucrurilor de mână ar fi
pentru locuitorii români, cari formează teptate în jurul asigurării a traiului zil osteneală zadarnică, pentru-că de am şi
maioritatea Ardealului, dar’ nici pentru nic numai, trebue sâ vedem, să cunoaş descrie ce formă, motiv, coloare, cusă-
turi, dar nu silim pe nime să le bea, cine e 1899, în Viena la anul 1901, în Brema la în cultură, tocmai din acest motiv greu as
treaz la minte, păzascâ-şi averea şi sănătatea. anul 1903 şi în Budapesta la anul 1905. cultă de sfat; dar’ eu cred, că dacă de ne
Discursurile şi rapoartele acestor con numărate ori vom pune înainta ochitor re
La alte neamuri mai înaintate în cul
grese pun lumei la dispoziţiune dovezi, din lele urmări ale beţiei să vor afla între poporul
tură mult sâ scrie şi să predică deăpre in-
cari oricine să poate conving. , pe cine nu nostru, mai cu samă între ţăranii noştri dela
fluinţa stricâcioasă a beuturilor alcoholice, să
l’a cuprins încă patima beţiei, că în faptă sate, oameni cu mintea trează, cari vor ve
scriu cărţi şi articoli de jurnale, să ţin diser-
beuturile sp;rtuoase. ruinează averea, sănăta dea, că mare prostie e a-şi prăda averea şi
taţiuni, să constituesc societăţi de temperanţă
tea şi morala omului. a-şi strica sănătatea cu beuturile alcoholice.
sau moderare, cari permit consumarea beu
De un timp încoaci şi la noi au înce
turilor în măsură mai mică, adec'ă poţi bea, Eu nu cunosc între popoarele acestei
put a să ţinea prelegeri şi a să scrie despre
dar’ să nu beai prea mult; să înfiinţează so ţări bici un popor, care să aibă în aşa mare
urmările rele ale beţiei; s'a probat şi la noi
cietăţi de abstinenţă, cari absolut nu permit măsură lipsă de sfaturi bune, dar' care tot
în vr’o câteva locuri a să înfiinţa societăţi de
consumarea de beuturi spirtuoase; să ţin con în aceea măsură să aibă şi datorima de a
moderare, au început itî colea a să ţinea pre
grese şi consultări despre modul şi mij'oa- asculta sfaturile bune, ca poporul român; nici
legeri contra beţiei; dar' conzderând sărăcia
cele, cum s’ar putea mai cu efect oamenii, un popor nu este aia de avizat ca poporul
şi demoralizarea cea mare, ce aduce beţia cu
mai cu samă pătura mai de jos, capacita de românesc a să îngriji el singur de soartea
sine, si considerând că consumarea beuturilor
a să lăsa de consumarea cea peste măsură sa şi de viitorul său; deci cred eu că nu fac
alcohalice « una dintre cele mai mari rele,
mare a beuturilor alcoholice. lucru fără valoare, dacă aceia, ce am văzut
cari şi la noi impedecă prosperarea clasei mai
Astfel de congrese, dacă iau parte la de jos a poporului, aşa cred eu, că la noi şi cetit bun şi folositor la alte neamuri, să
fac cunoscut şi ţăranului nostru, ca să se lu
ele oameni învăţaţi de diferite naţionalităţi, nu să lucră pentru stîrpirea s’au moderarea
mineze şi să tragi folos din lucruri bune, ce
să numesc congrese antialcohohce internaţio răului beţiei în aşa proporţiune, precum e
fac alte neamuri mai deşteptate.
nale şi până acum s’a -ţmut în Antwerpen la răul de mare; munca noastră de pănă acum
anul 1885, in Ztirich la anul 1887, în Chns- pentru combaterea beţiei e cu mult mai neîn Beţia fi ud o calamitate socială nu nu
tian a la anul 1890, în Hiaga la anul 1893, semnată, decât cât să aibă ceva rezultat, mai mai medici, dar tot felul d ; oameni inteli
in Bracsela la anul 1897, în Paris la anul cu samă fiind poporul nostru rămas înapoi genţi ch;ar şi femei culte să ocupă cu corn-
