Page 3 - Bunul_Econom_1906_26

Nr. 26 BUNUL ECONOM Pag 3

tură formează împreună aceste obiecte căreia soartea i-a dat astfel de con­ prinde un loc foarte rest âns faţă de
creeate cu înclinaţie şi promptitudine ducători şi a cărei înaintare şi fericire celelalte legumi. In a st fi 1 de eron< n ii
artistică, totuşi nu ne putem face des­ nimenea nu nizueşte să o conturbe. să cultivă apoi mai eu s .m : ardeii ! cel
pre ele un tablou. Obiecte rămase din m c şi ascuţit, care ad ca ustura "mai
* » Drapelul.* *
timpuri vechi arată, că capacitatea ar­ tare.
tistică a trăit şi mai înainte în femeia In economiile cele m .ri î să,‘ ap i
română, dar’ nu sa validitat totdeauna. Cultura ardeiului. Serbii şi Bulgarii, cari sa ocupa numai
De sigura favorizat-o timpul când a fost cu cultura legumelor, pe lângă arde uf
cineva care să ţină viuă pofta de lucru, Intre Iegumile, cari să cultivă atât mărunt, să mai cultivă şi cel mare, care
să o îmbărbăteze, să o aprecieze. Bro­ îh economiile cele mici, cât şi în cele adecă e mai gras şi nu ustură aşa tare
deriile şi cusăturile pe hainele bărbă­ mai mari, trebuie să cuprindă locul său ca cel mărunt, iar’ în părţile Segedinu-
teşti sunt în deosebifrumoase şi bogate. şi ardeiul (capricum aunum), care este lui să cultivă aşa numitul ardeiu de
Femeia română foarte mult stimează pe , una dintre legumele de dres, de cea roze, care apoi uscându-să şi măcinându-
bărbatul său dacă să face plăcută îna­ mai neapărată trebuinţă pentru econo­ să în anumite mori, să face mare ne­
intea lui cu astfel de pompă elegantă mia casnică. goţ cu vânzarea lui.
şi obositoare. Ardeiul să întrebuinţează atât în In ţările de mează-noapte, unde
stare crudă, cât ş i. uscat şi măcinat, adecă clima e mai rece, ardeiul să poate
«Dacă privim asupra Expoziţiei şi
precum şi înmurat sau înăcrit cu păt­ cultiva numai pe feresţri şi în florării
cunoaştem istoria mai nouă a ţării, pu­
lăgele, crastaveţi sau varză, pentru a ca plantă de lux. D ir- tot în ţările nu­
tem vedea că România cu suflet liniştit
da acestora usturimea şi tăria de lipsa, mite să cumpără cant taţi mari de ar­
poate aştepta judecata Europei. Secolul
trecut i-a dat trei bărbaţi mari, cari au ca adecă să nu să prea înmoaie şi strice deiu verde, precum şi pătlăgele şi a te
pe timpul cât să păstrează în anumite legumi neapărat de lipsă pentru tre­
întrodus-o în rândul statelor civilizate:
vase. - . n • ■ ■ ' buinţele casnice, pe cari economii şi
Tudor Vladimirescu a scăpat ţara de
Ardeiul să poate cultiva mai cu econoamele, acelea nu le pot creşte din
Fanarioţi şi peste tot de domnitori ve­
izbândă pe şesurile cu pământul humos cauza climei prea aspre de peste vară.
netici, fără drept de moştenire şi oc-
şi ceva cam năsipos, din apropierea La cultura ardeiului în .mare să
troiaţi; Alexandru Cuza a cuprins ave­
rîurilor mai mari, după-cum vedem că recere, ca locul, pe care acela e culti­
rea mare a bisericei parte pentru stat,
o fac aceasta. Sârbii şi Bulgarii, cari vat, să se poată uda din belşug pen­
parte a împărţit-o gratis între ţărani;
să ocupă cu cultura lui într’o măsură mai tru că la din contră de am sămăna să­
el a unit cele 2 principate, Moldova şi
mare. Ardeiul să poate cultiva în fie­ mânţa cât de bună, dacă ardeiul nu să
Muntenia, locuite de acelaş popor; el
care grădinuţă sau grădină, unde să poate uda din greu, atunci păstăile lui
a pus instrucţia poporală în grija sta­
află apă bună de fântână pentru udat nu să pot face dulci, ba nu pot ajunge
tului şi a făcut ca instrucţia să fie gra­
rată, administraţie şi justiţie modernă, j şi unde pămâhţul e cgva îmi afânat şi nici măcar mărimea de lipsă.
tuită; Regele Carol a dat ţării cale ie- |
mai slăbănog.
• Sămânţa de ardeiu trebuie sămă-
a. .creat independenţa ţării, a ridicat ţara Cu cultura ardejrţlui izbutim de nată cât să poate mai de timpuriu, încă
la rangul de regat, a învăţat » econo­ regulă numai în acelea ţinu turi, pe unde de prin Februarie. In economiile mai
mie şi agricultură, a aranjat finanţele pot prospera şi ajunge la coacere: pe­ mici, aceea să poate sămăna în anu­
statului, a câştigat autoritate armatei şi penii, strugurii şi ^cucuruzul, unde adecă mite iăduţe pe ferestrile caselor, iar’ în
ţărei, atât înafară cât şi înlâuntru. El vara e destul de lungă; ca să se poată cele mai mari să samănă de regulă în
şi cei 2 antecesori ai săi au fost cea coace. • v; ţ aşa numitele răsadnice sau mâJegare.
mai mare mândrie a ţărei şi strălucirea In economiile mai mici; unde cul­ Aceasta să recere pentru aceea, fiindcă
creeaţiunilor lor pătrunde şi dincolo de tura legumilor să faceîn deobşte numai sămânţa de ardeiu răsare şi creşte
hotoarele ţării. Fericită şi mândră e ţara, pentru trebuinţele casnice, ardeiul cu­ foarte anevoie.
Dacă sămânţa de ardeiu să poate
sămăna mai de timpuriu; dacă răsadul
baterea alcoholismului. Combaterea alcoholis- din timpuri vechi, că numai in corp sănătos
aceleia încă să răsădeşte şi cultivă cu
nuilui aparţine ştiinţelor sociologice. Iocueşte minte sănătoasă.
* Aceia cărora le place să bee zic, că beu- grijă şi la timpul potrivit: atunci putem
produce ardeiu verde încă de prin luna
Iacă ce am cetit eu în cărţi şi jurnale tura ar întări ar da putere; o zic însă numai
lui Maiu, care apoi şi are un preţ mai
despre influinţa stricăcioasă a beuturilor al- din prostie, pentru-că aşa au. auz t deja alţi
mare ca cel cultivat mai târziu.
cobolice asupra sănătăţii omului. proşti, — - aceasta prostie, e răspândită mai
Am cet t că alcoholul conţine otravă, cu samă în clasa muncitorilor, â?: oamenilor Sârbii şi Bulgari', cari cultivă mari
şi fiind-că în rum, licher, coniac, râchie, vin cari să ocupă cu munca fizică, cu muncă grea; cantităţi de ardeiu, samănă sămânţa
şi bere să află aleohol, aceste fluide spirtu- însă specialiştii au dovedit, că beutură nu în­ aceluia numai prin Martie în răsadniţe,
oase conţin otravă, în una beutură să află tăreşte, nu dă putere, şi numai irită nervii, de unde apoi răsadul aceluia să răsă-
mai multă, în alta mai puţină; cu cât e o prin iritarea nervilor omul să simte la înce­ sădeşte mai târziu în tablele de cultură,
beutură mai tare, cu atât conţine mai mult put mai vioi şi atunci îşi închipueste că bei - de oare-ce acela la rasă di re nu să veş­
aleohol — cu atât mai multă otravă; în bere tura dă putere, însă după-ce au eşit s’au eva­ tejeşte ca al celorlalte răsaduri, iar’ de
şi în vinul moale de pe \ şes precum şi în porat spirtul din cap, urmează o oboseală cumva ar mai da nişte îngheţuri peste
vinul slăbit cu apă să află mai puţin aleohol, s’au timpii e a nervilor, cu oboseala nervilor noapte să acopere cu paie sau cu gu­
deci berea şi vinul mestecat cu apă sunt beu- începe şi scăderea puterii; cu cât mai de noi ceva mai păios.
turi mai suferibîle; s’a adeiverit că răchiul e multe ori să reperează beutul acestor fluide Tablele destinate pentru cultura
cel mai spurcat şi. mai stricăcios dintre beuturi. şi prin aceasta cu cât tnai de multe ori să ardeiului trebue săpate încă de cu
Oamenii de specialitate au constatat, repetează iritarea nervilor, cu atât mai de toamnă, cât să poate de afun-i. Ii de­
cum că consumarea beuturilor alcoholice slă­ multe Ori urmează şi slăbirea nervilor, şi prin cursul iernii, acelea trebue gândite apoi
beşte puttrea trupească, atacă organele din aceasta scădere gradată a puterilor omului ; bine cu un gunoi pe jumătate putrăd,
corpul omului, a căror, funcţionare susţin să­ la beţivi mai întâi încep a le tremura mânile, de oare-ce în pământul prea sărac, cul­
nătatea; iară din slăbirea puterii corporale să iară după acea;a urmează slăbirea picioarelor. tura ardeiului de regulă nu izbuteşte.
derivă boalele, şi adecă nu numai cele cor­ (Va urma.) Tablele num'te să sapă şi smă
porale ci şi cele mentale; adevăr constatat runtă bine din nou primăvara; apoi să