Page 4 - Bunul_Econom_1906_26
P. 4
Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 26
împart în anumite straturi, pe acolo să câtăţimi nemăsurate de apă, ce să pierd găseşte şi el nutremântul gata. Dar’ cât
tac nişte şănţuleţe, pe cari adecă să se prin aborirea necontenită a suprafeţei de mare să fie înmulţirea animalelor
poată slobozi apa în cazul de lipsă. aceluia în aer, şi prin aceasta susţin sălbatice, tot n’a putut să ţină cumpăna
Tablele acelea însă, cari nu s’au putut cumpăna dreaptă şi eternă a nivelului dreaptă cu uciderea neîncetată, ce sto-
gunoi în decursul iernii, să mai pot mărei. Aşa dară ierburile sunt produ machul popoarelor vânătoare a făcut în
gunoi chiar şi primăvara înainte de ,râ- cătorii rîurilor navigabile, cari sunt în toate zilele în împărăţia animalelor. Ani
sădire, apoi cu ajutorul unei greble de serviciul societăţii omeneşti. Erburile sunt malele sălbatice nu sunt soţiavere, căci
fer, să amestecă bine bu pământul din chiar cauza esistinţii oceanului, de nu nici odată vre-o societate de făcători
straturi. s’a perdut până acum prin aborire. In- de rele nu poate să ţină mult timp, de
Răsăditul firelor de ardeiu din soiu tr’adevăr numai asta singură ar fi des aceia şi popoarele nutrindu să din vânat
rile cele mai m ei, trebuie să se facă tul a şti însemnătatea cea nemărginită n’au putut desvolta principiul socialităţii.
la o depărtare de 10 centimetri unele a erburilor în istoria pământului şi a La popoarele vânătoare oamenii au fost
de altele,' iar’ şirele pot să fie la o de desvoltărei oamenilor. risipiţi încoace şi încolo, în păduri şi
părtare de 35 cm. unele de altele. Fi pe câmpii spre a-şi găsi în toate zilele
Aşa ne povesteşte izvorul de pe
rele soiurilor mai mari însă, trebue ră cu lupte şi pericule nutrirea lor foarte
câmp. Dar’ florile pompoase, ce stră
sădite la o depărtare de 50 cm. unele lucesc pe câmpiile îmfrumseţate cu nesigură. Căci când să întâmplă, ca vâ
de altele. îndată după răsădire, răsadul atâtea colori, şi ele ne laudă ex’s- natul să nu să arete pe câmp, vânăto
ardeiului trebue bine udat. rul cu toată aita s’a moare de foame.
tinţa erburilor foarte modeste în îm-
Udatul tablelor de ardeiu trebuie (Va urma).
brăcămintele lor cele verzi şi mono-
să se facă tot cam din 5 în 5 zile.
toane. Erburile1' verzi şi frunzele verzi
Acela să poate face în decursul zilei ale arborilor formează împreună un sis Stipendii pentru indastriaşi.
ori şi când, de oare-ce cum apa nu tem de acoperemânt şi scutinţă la a
poate ajunge şi la ftunze, aceea nu are
căror umbră cresc şi înfloresc nenumă Comisiunea economică a comitatu
nici o înrîurinţă vătămătoare asupra lui.
rate flori delicate, cari s’ar fi pârlit şi lui Sibiiu prin publicaţiunea din 11 Maiu
Udatul să face din şanţul principal, de
vestejit în razele arzătoare ale soarelui a, c. nr. 4408 ne aduce la cunoştinţă,
unde apoi să conduce apa şi în şanţu şi tot sub scutinţă verde a numitelor că în anul şcolar 1906/7 va împărţi
rile laterale, adecă în acelea de printre
plante să desvoaltă viaţa nenumăratelor două stipendii de câte 300 cor. acelor
straturi.
fiinţe însufleţite, cari îşi petrec viaţa industriaşi tineri cu apartinenţa în acest
în urma udatului să ivesc apoi de
sub această boltă verde, care natura să comitat, cari au absolvat cu bun succes
regulă curând şi multe burueni în stra
pare că ar fi produs’o numai pe sama trei clase la vreo şcoală industrială de
turile cultivate cu ardeiu. Acelea tre- lor. Dar’ nu numai pentru aceşti flu învăţăcei şi doresc a să perfecţiona în
buese mereu plivite şi săpate, ca să nu
turi şi alte insecte mici, ci şi pentru meseria lor în o şcoală de specialitate
poată împedeca creşterea regulată a
animalele mari de ce folos nemăsurat aflătoare afară de teritorul acestui co
tinerelor plante de ardeiu.
nu este iarba verde! Ce s’ar face ani mitat.
Ardeiul este una dintre legumile
malele noastre domestice fără câmpuri Dintre concurenţi cu cualificţie
cele mai roditoare şi mai de preţ. Ast
de păşune, acoperite cu iarbă verde?; egală vor fi preferiţi (vor avea întâie
fel un grădinar a publicat nu de mult Apoi dacă n’ar exista animale domes tate) aceia, cari au frecuentat şi au
într’o foaie economică, că el a vândut
tice, oare genul omenesc ar putea să absolvat cu bun succes vreun curs de
într’un an de pe un loc de 125 orgii
existe pe pământ? nici decum 1 învăţământ special industrial în comi
pătrare, ardeiu de cel mare în preţ de
Eată acum, cum iarba de pe pă tatul Sibiiu.
600 coroane.
mânt devine causa exzistinţei noastre; Ştipendiştii să îndatorează la finea
Nar strica deci, dacă pe viitor şi
căci nici noi, nici vre-un alt animal nu cursului să arete comisiunii economice
econoamele noastre s’ar ocupa mai cu comitatenze într’un raport amănunţit,
de-ădinsul cu cultura acestei legumi, de poate să se nutrească deadreptul din
acestea sucuri ascunse în sânul pămân cum au întrebuinţat, timpul la respec
oare ce după-cum să ştie, aceea, nu nu
tului. Dar’ erburile adună acelea sucuri tiva şcoală, căruia să-i alăture şi ates
mai că e de neapărată trebuinţă în fie tatul primit la finea anului spre a do
care economie caznică, dar’ pe cum am le schimbă în corpul lor, făcându-le fiinţe cumenta sporul. In rugare trebuie să
văzut, cultivată într’o măsură mai mare, organice, şi acum s’au făcut potrivite de
a nutri un corp animalic, Insă nu toate se amintească hotărât, că suplicantul
ne mai poate aduce chiar şi un venit
animalele sunt în stare a să nutri dea are cunoştinţă de aceste îndatoriri şi că
însămnat *pe fiecare an.
dreptul din erburi ; natura n’a făcut nici să supune lor.
pe om ca să pască iarbă verde. Deci Petiţiurtile provăzute cu documen
Ce ne învaţă nn fir de iarbă? ierburile ar fi perdute pentru noi oa tele de lipsă (atestate despre aparti-
menii, dacă natura n’ar fi creat nişte nenţă, atestat dela şcoala industrială
animale întrenrjlocitoare, care păscând de învăţăcei şi dela cursul de speciali
Fiecare isvor limpede, care curge
iarbă de pe câmp, o schimbă în corpul tate industrială), timbrate în regulă (dacă
la picioarele noastre, ne spune, că între
lor, în care apoi atunci iarba e potri la petiţie să alătură atestat de pauper
toate plantele pământului nici una n’a
vită a nutri şi corpul omenesc. Eată tate (sărăcie) comunal, suplica nu tre
avut o înrîurinţă aşa mare în economia
admirabilul şir de schimbări cari să bue timbrată), scrise cu mâna proprie
naturei şi a omului, ca erburile. Prin
fac în natură! şi adresate cătră comisiunea economică
îndesarea erburilor una lângă alta pe
a comitatului S.biiu au să se aştearnă
câmp, s’a format pe faţa pământului un Acum să desvoaltă în spiritul nos
cel mai târziu până la 15 Iulie n. c.
acoperiş, care e în stare a primi multe tru un tablou nemărginit, care arată
viceşpanului comitatului Sibiiu.
umezele din aer, a le păstra acolo mult referinţa intimă între om şi animalul do
timp şi a le vărsa în basinuri adânci, mestic dela începutul civilizaţiunei până Atragem atenţiunea celor pe cari
ce să află în pământ. Prin aceasta er acum. Mii de ani a fost omul vânător. îi priveşte asupra acestor stipendii.
burile şi-au făcut adevărata cauză a In acest răstimp îndelungat toată lucra Comitetul »Reuniunei sodalilor ro
iormărei izvoarălor sub pământene, apoi rea lui a fost stricătoare şi nimicitoare. mâni din Sibiiu.«
din izvoară să făcură păraie, şi din pă- Omul nu a lucrat pentru nutrirea sa, Sibiiu, 19 Iunie 1906.
raie rîuri navigabile, cari îşi varsă apele ci â găsit’o aceasta gata în natură, în
Vie. Tordăşianu, Ştefan Daca,
la sânul Oceanului şi pun acolo la loc tocmai ca animalul sau ca copilul, care prezident. notariu.
