Page 5 - Bunul_Econom_1906_26
P. 5

Nr.  26                                             BUNUL  ECONOM                                                     Pag. 5


                                                 şi  poate  fi  pentru  intransigenţii  nostrii   getul  pe  tablou:  «aceştia  sunt  soldaţii
             ÎQYitare la abonament]              profesori.   ^     ■  *  ■'                regelui  Carol?*  Mârăcineanu  a  fost  că­
                                                                                            pitan  şi  avea  sub  comanda  sa  soldaţi
                                                      Himen.  Duminecă  dimineaţă  şi-a     din  armata  regulată  română  îmbrăcaţi
           Cu  /   Iulie  st.  v.  c.  deschidem  nou   serbat  cununia  domnul  preşedinte  a   în  uniformă;  Dacă  străinii  vreau  să  facă
     abonament la  foaia  noastră cu  preţul de  a  reuniunei  meseriaşilor  români  din  Si­  şi  pe  calea  aceasta  parale,  apoi  dee-ne
             4  cor.  pe  anul  întreg,          biiu,  asesor  conzist  etc.  Victor  Tordă-   tablouri  fidele,  lucrări  de  artă  nu  mâz-
             2  cor.  pe  jum.  de  an,          şianu  cu  domnişoara  Eugenia  Iovescu,   gălituri.  Fac  aceste  observări,  pentru-
     iar’  pentru  ţărani  preţul  abona­        profesoară  la  şcoala  civilă  de  fete  din   eă  să  vor  afla  mulţi  de  ai  noştri,  cari
                                                 Sibiiu,  în  biserica  catedrală  în  Sibiiu.  impresionaţi  de  tablouri le cumpăra fără
     mentului  e  numai  3  cor.  pe  an.
                                                                                            privire  la  fidelitatea  scenei  ce  o  repre­
     Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  cu      Starea  sănătăţii împăratului  zintă*.                                 »r. r *.
             10  lei  p e  anul  întreg*         şi  Regelui  nostru; Medicul  Maj. Sale       /                *
                                                 dl  Dr.  Kerzl  vorbind  cu  un  jurnalist      Flătirea  dărilor.  Atragem aten-,
          „Bunul Econom"  ca  organ  al Reu-     vienez  despre  starea  sănătăţii  şi  modul   ţiunea  cetitorilor  noştri  asupra  ordi-
     niunei economice  din  Orăştie  fi al  Reu-   de  trai  al  Maj.  Sale,  a  zis  din  cuvânt   naţiunii  ministrului  de  finanţe  Wekerle,
     niunei  române  de  agricultură  din  co­   în  cuvânt  următoarele:  »Eu  trebue  să   referitor  la  plâtirea  dărilor.  Fiecare  să
     mitatul  Sibiiului,  publică  tot  felu l  de   fiu  totdeauna  în  nemijlocita  apropiere   ceară  uşurările  ce  i-le  dă  legea.  Dăm
    .comunicate  din  viaţa  acestora,  publică   a  Monarhului.  Nu  ştiu  de  e  acesta obi-   mai  jos  instrucţiunile  de  lipsă  pentru
     ar tic li  din  sfera  agriculturii,  meseriilor  ceiu,  dar’  Maj  Sa  voeşte  să  vadă  pe   cererea  favorurilor  legale:
     s i  cornerciului,  dând  îndrumări  si  în­  medicul  totdeauna  în  apropiearea  Sa.      Restanţele  de  dare  din  anul  1905
     văţături  practice,  sociale  ş i  bisericeşti-   Merg  în  fiecare  dimineaţă  la  Maj.  Sa   şi  din  pătiarul  prim  al  anului  1906
     şcolare.  Reproduce ' arii c Iii  cei mat  bum   ca  să  mă  informez  cum  să  află  şi  tot­
                                                                                            trebuie  plătite  jumătate  până  la  sfâr­
    . din  fo ile  din  România,  cari  să  potri­  deauna  primesc  răspunsul:  «Nu  mi-e
                                                                                            şitul  lui  Octomvrie  1906,  iar’  ceealaltă
     vesc pentru  trebuinţele poporului nostru.  mimic*.  Starea  sănătăţii  Monarhului  e
                                                                                            jumătate  până  la  sfârşitul  anului  1907,
           Culege ştiri  practice  din  foile dela   acum  cea  mai  bună.  Maj.  Sa  să  ţine   în  rate  după  plac.
     noi  şi  din  cele  străine.                de  acei  oameni,  pe  cari  o  viaţă  de om    Cei  cari  plătesc  dare  directă  mai
                                                 nu  i-a  durut  nici  capul.  împăratul  şi
          Publică  tot felu l de  ştiri,  anunţuri                                          puţin de  200  cor.  la  an,  nu  plătesc nici
                                                 archiducele  Rainer,  care  e  cu  3  ani
     ş i  inserate  cu  preţuri  moderate.                                                  o  camătă  până  la  terminul  de  mai  sus;
                                                 mai  bătrân,  sunt  cei  mai  sănătoşi Habs-
          Ştim.  Domni  abonenţi  sunt  ru­      burgi.  La  nici  unul  dintre  ei  nu  să ob­  de  acolo  înainte  plătesc carnetele legale.
     gaţi  a-’şi  reînoî  abonamentul,  iar9     servă  semnele  bătrâneţii.  Această  mi­  Cei  cari  au  dare  directă  mai  mult  de
     restanţierii să  ne trimită  de urgenţă     nune  să  explică  la  tot  cazul  prin  mo­  200  cor.  la  an,  plătesc  camătă  legală
     Testul  abonamentului,  ea  să  nu  fim     dul  de  viaţă  al  Monarhului.  împăratul,   începând  din  15  Iulie  st.  n.
     «Uiţi  a  le  sista  trimiterea  foaiei.    care  mai  înnainte  fuma  în  fiecare  zi      Cine  vrea  să  capete  amânare  mai
          Abonamentele  să  trim it  la  admi­   10— 15  ţigări  Virginia,  să  îndestuleşte   lungă  de  plată,  are  să  o ceară. Tot  ast­
     nistraţia  acestei  reviste  în  Orăştie. ■  azi  cu  cel  mult  2  trabuco  sau havanna   fel  cei  cu  dare  mai  mare  de  200  cor.
                               Administraţia.    uşoare.  El  bea  în  fiecare  zi  numai cam   la  an  pot  cere  să  li-să  ierte  camăta.
                                                 câte  2  pâhară  de  bere  şi  ceva  vin  uşor.   Aceste  cereri  trebue  înaintate fără
                                                 Doarme  mult  şi  grijeşte  să  nu  să  ră­  timbru  în  scris  ori  în  grai  viu,  la  pri­
                                                 cească,  mai  ales  când  e  în  călătorie,   mărie,  ori  la  direcţiunea  finanţiară.
         Ştiri  de  tot  felul.                  împăratul  ţine  mult  ia eleganţă. In călă­    Amânări  pentru  dările  dinainte  de
                                                 toria  sa  la  Reichenberg  (în  Boemia)   1905,  ori  iertarea  carnetelor  legale,  să
          Frica  de-Dumnezeu  —  înoe-  s’a  întâmplat  că  împăratul  a  poruncit          fac  numai  în  cazul,  dacă  plătirea  lor  ar
     putul  Înţelepciune!.  «Telegraful  Ro­     să  stea  trenul  pe  câmp  afară,  numai   ameninţa  cu  ruinare  pe: cotribuenţi.
     mâna  din  3  Iulie  n.  c.  Nr.  66  publică   ca  să  se  poată  rade.  A  trebuit  apoi   Ori-ce  plătire  să  socoteşte  mai  în­
     la  loc  de  frunte  vorbirea  festivă,  ros­  trenul  să  rnergâ  mult  mai  iute,  ca  să   tâi  pentru  restanţele  mai  vechi  şi numai
     tită  la  încheierea  anului  şcolar  ia  se­  ajungă  la  timp,  căci  împăratul  vrea  să   după  aceea  la  darea  din  1905  şi  1906.
     minarul  «Andreian*  din  Sibiiu  de  cătrâ   fie  totdeauna  punctual.  Dentistul  vine   Dacă  cineva  plăteşte  numai  restanţele
     Dl.  profesor  seminarial  Dr.  Nicolau  Bă­  odată  pe  an  la  împăratul  şi  nici atunci   şi  nu  plăteşte  nimic  din  darea  pe  1905
     lan,  —   Cetind  această  vorbire  şi  cu   n’are  mai  nimic  de  lucru.  Maj.  Sa  are   şi  pătrarul  prim din  1906, şi dacă aceste
     tractatul  aceluiaşi  profesor:  «Probleme   toţi  dinţii,  afară  de  trei.  Cu  un  cuvânt:   restanţe  sunt  tot  atât  de  mari,  ca  ju­
     religioase  în  timpul  de  azi*  publicat   n’avem  motiv  să  fim  nici  decât  îngri­  mătate,  din  darea  pe  cei  2  ani,  nu i-sâ
     in  anuariul  al  22-lea  al  institutului  pe-   joraţi  de  sănătatea  Monarhului.  E,  har   face  execuţie.
     •dagogic-teologic,  care  tractat  să  încheie  Domnului,  sănătos  ca  mărul».             Cei  cari  plătesc  puţină  dare,  au să
     cu  principiul :  »Frica  de  Dumnezeu este                     *
                                                                                            plătească  in  timpul  când  câştigă  măi
     începutul  înţelepciunei«,  —   apoi  trac­      E  bine  să  se  ştie:  Un  dn  preot   mult,  deci  nu  trebue  siliţi  până  atunci.
     tatul:  «Religiunea,  originea  ei  şi  nece­  dela  sate  ne  scrie  următoarele;  «In  zi­
     sitatea  creşterei  religioase*  de  Dr. Au-   lele  acestea  a  venit  la  mine  un  agent   Pentru  uşurarea procedurii sa împu­
     reliu  Crâciunescu,  publicat  în  anuarul   şi  mi-a  îmbiat  nişte  tablouri  cu  scene   ternicit  pentru  acordarea  amânărilor  la
     din anul trecut  1904/5, i-se umple omului   din  luptele  Românilor  în  resbelul  ruso-   sumele  sub  500  de  coroane  direcţi­
     inima  de  bucurie,  când  dat  este  să  se   turc  din  a.  1877.  Mi-au  plăcut  foarte   unea  finanţiară.  Aacesta  are  drept  să
                                                                                            dea  amânare,  pe  lângă  plătire  în  rate,
     convingă  de  ce  fel  de  idei  frumoase   foarte  mult tablourile că reprezintă fapte
     sunt  conduşi  aceşti  doi  profesori  tineri   naţionale  înplinite;  nu  mi-a  convenit   până  la  sfârşitul  anului  1908,  precum
     dela  institutul  nostru  «Andreian*.       însă  de  loc  pictura  ca  artă  şi  înfăţişa­  şi  amânare  pentru  restanţele  dinainte
          In  timpul  de  azi,  când  materializ-   rea  soldaţilor,  Aşa  d  e.  în  tabloul care   de  1905.
     mul  joacă  rol  hotârîtor  în  viaţa  ome-  reprezintă  asaltul  lui  Mârăcineanu  la      Cereri  pentru  amânare  mai  înde­
                                                                                            lungată  ori  pentru  alte  favoruri  să  pri­
     tiirei,  faţă  de  ce  sămânţa  cea  bună  a  Plevna,  soldaţii  sunt  înfăţişaţi  în  vest­
     idealizmului sămănată  în  iniminile  tinere­  minte  civile,  cu  pâr lung şi  cât să poate   mesc  numai  la  ministerul  de  finanţe.
                                                                                                                *            r     ■'
     tului  din  institutul  nostru,  fericitor  este  de  respingător.  I ara  şi  zis,  punând  de­
   1   2   3   4   5   6   7   8