Page 1 - Bunul_Econom_1906_27
P. 1
Anal VII. Orăştie (Szdszvăros), 15 Iulie n. 1906 Nr. 27
REVISTĂ PEHŢRU ACRICULTURĂ, INDUSTRIE Şl C0MERC1U
ORGAN AL: „Retraşii EcomeiIm din Orlştie" şi „Renninnii române de agricultură din comitatul Sibiinini“
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se pldtesc înainte.
Din cauza sărbătorii sf. Petru şi atins mai vîrtos, că si cei-ce ştiu scrie curie o lucrare mai stăruitoare şi mai
Pavel şi a altor împrejurări technice, şi ceti, au încă lipsă de a fi povăţuiţi practică, decât până aci. Bisericile, şcoa-
numărul acesta a esit de sub tipar la cetirea unor scrieri şi cărţi folosi lele îşi au fundaţiunile lor, cum şi Aso-
întîrziat. ’ ' toare pentru ei. In scopul acesta nu-i ciaţiunea adună an de an sume mo
lipsă să ne organizăm, deoare-ce sun deste, cari prin o conducere practică
tem deplin organizaţi pe teren biseri şi înţeleaptă ar putea fi folosite pentru
cesc, pe teren şcolar şi pe teren so organizarea noastră social-economică
cial cultural, ci mai mult e lipsă să atât de mult reclamată în timpul de azi.
ajutăm pentru clădirea începută a or Deoare-ce în viaţa socială de azi
ganizării noastre. Şi,? fiindcă nu poate avem mulţi întovărăşiţi după interese
Ne ocupăm cu plugâritul, mai pu fi indiferent, precumr nici nu este, că
ţin cu industria şi negoţul şi scriem aceste trei aşezăminte pentru popor, particulare, cari scriu şi vorbesc des
multe de toate având toţi una şi ace pentru noi toţi sunt făcute, ar fi nu tule, fără de a face multă ispravă, cre
iaşi dorinţă: de a ridica poporul la o mai lucru firesc, ca acei chemaţi în dem, că baza organizării noastre pen
stare bună materială p in lumină ade aşezămintele noastre, să deie de aci tru popor, numai pe calea arătată să
vărată. Poveţele recerute în acest scop înainte o directivă {hai rodnică pentru poate ajunge mai sigur, pentru-că băr
baţii puşi în fruntea bisericilor şi Aso-
sunt scrierile şi cărţile alcătuite la în munca organelor lor4 a preoţilor, învă ciaţiunii sunt cei mai aleşi ai neamului
ţelesul poporului. Cu aceste îl putem ţătorilor şi a altor ţfruntaşi din des-
lumipa şi,ajuta să se ridice; dar’ lucru părţămintele A sociaţi ni i cu scop ca şi nu le lipseşte nici iubirea sau dra
firesc, că nu-1 putem ridica, dacă el nu moşiile mai mici sâ nu se risipească, gostea adevărată, ce sâ recere la ori
ceteşte sau cetind, însuşi nu voieşte să să nu ajungă în mâni străine, ci să fie ce fel de aşezământ pentru înaintarea
se ridice. A-l forţa să între în tovărăşii cultivate şi poporul'povăţuit sâ îmbră poporului.
şi în alte societăţi cu scop de a uni ţişeze cu căldură toţi ramii de ocupa- Dela aceştia aşteptăm, o iniţiativă
puterile e lucru firesc, ceea-ce atunci ţiune pe toate tereneie rentabile de sănătoasă şi ne place a crede, că aş
să poate numai, când el însuşi cunoaşte existenţă. teptarea noastră nu va fi îndelungată.
folosul unor astfel de însoţiri. Şi popo Şi când iniţiativa aceasta va fi
Nu putem tăgădui, că nu s’ar face
rul nostiu, care în cea mai mare parte sprijinită cu deplină încredere şi de
nu ştie ceti şi scrie, e foarte greu de câte ceva, dar’ susţinem, că ceea-ce să cătră băncile noastre, atunci baza or
face, e prea puţin.
adus la înţelegerea aceasta. Prin ur ganizării economice va fi deplin şi cu
mare scrisul şi cetitul în prea puţină Sperăm însă, că în viitorul cel mai succes asigurată şi progresul dorit ar
măsură contribue a ajuta spre scopul apropiat ne va fi dat să vedem cu bu urma de sine.
berea nutreşte, dar’ nici aceasta nu e ade Toate fluidele alcoholice slăbesc mus
F O l Ţ A » vărat; adevărat e că o parte a oamenilor culatura inimei, prin slăbirea musculari rei să
beutori încep a să îng’ăşa, însă aceasta gră conturbă funcţionarea regulată şi uşoară a
Urmările beţiei. sime nu e sănătoasă, oamenii beutori, dacă inimei, de aici vine de oamenii beutori ră
r
De dl Emanuil Ungurean, adv. 1 imişoara. să şi îngraşă, sunt pa’ zi şi galfezi la faţă şi suflă greu, unii capătă boală de inimă, iar"
sunt slabi de puteri, o ,a!tă parte a oameni la alţii începe mineralizarea vinelor de sânge,
(Urmare şi fine). lor beutori, dacă nu încep a să îngrăşa, ca aceasta e moartea sigură.
Beţivii zic, că fluidele alcoholice încăl pătă tuberculosa sau oftica; deci oamenii în- Specialiştii cu tot dreptul zic, că beu
zesc, dar’ nici aceasta nu e adevărat; oamenii guşti la piept, slabi la plumâni, mai cu samă turile alcoholice slăbesc mintea omului şi
de specialitate dovedesc, că beuturile alco în timpul tinereţei, tare trebue să se păzască puterea de gând're, de aici vine de căută
holice produc numai o ameţeală în capul de beuturi alcoholice. tura omu'tîi beţ’v totdeauna e tulbure; beu
tura slăbeşte memoria adecă puterea de a
omului şi aceasta ameţeală lace pe om de Unii beutori mai ru seamă din clasa
ţinea minte; omul beutor uşor u ui lucruri,
nu simte frig ii ceea-ce vine dela tlrrpirea domnească, zic că ’nainte de mâncare a bea
nervilor, însă după ce a eşit spirtul din cap, bere, rachie ori comac, face poftă de mân de cari altcum şi-ar aduce aminte, dacă n’ar
şi şa limpezit mintea, omul mai tare simte care; dar’ nici aceasta nu e adevărat; din bea, de aici vine, de oamenii beutori sunt
frigul decât înainte de beut; oamenii beutori, contră specialiştii au doVedit, că alcoholul slabi de socoteală; alcoholul slăbeşte ener
fiind puterile lor de alcohol slăbite, mai de împedecă mistuirea şi oamenii beutori sunt gia, ad că tăria de voie; de aici vine de oar
menii beutori devin nehotărîţi, nu te poţi
grabâ Îngheaţă, de cât cei nebeutori; cei slabi mâncători, încep cu t mpul a perde
încrede în vorba lor, devin trândav’, lenoşi.
aflaţi îngheţaţi partea mai mare au fost beu pofta de mâncare, dar’ tot în aceea măsură |
tori , oamenii nebeutori au mai mare putere, capătă poftă de beut; de aici vine, că unii j Specialiştii zic, că fluidele alcoholice
rez:stinţă contra friguhr. încep a să îngrăşa, nu de mâncare, ci de i causează catar de stomac şi de maţe, aduc
Z c b ţivii că beutura, mai cu seamă alcohol, iar’ alţii capătă oftică. ' cu sine reumatism de încheieturi, adecă urn-
