Page 2 - Bunul_Econom_1906_27
P. 2
Pag- 2 . . _______________ _ BUNUL ECONOM Nr, 27
Ca total altceva este apoi organi în Viena la anul 1872, ca prilegiul ex- anul acesta mai vine şi ministrul de
zarea însoţirilor de tot felul pe teren poziţiunei universale, a luat o hotârîre, culte prin circularea sa ddto 27 Apri
economic. ca să se recerce toate guvernele statelor lie Nro 26,120, prin care ordonează ţi
însoţirea de a aduna bucatele şi europene pentru a aduce şi anumite legi nerea Sâmbetei a doua din Mai ii' ca
ale valoriza, (magazinele de bucate,) pen deosebite cu privire Ia apărarea pase sărbătoare a pasărilor, în care învăţătorii
tru valorizarea laptelui (lâptârii), ouâlor, rilor folositoare. Aceasta hotărîre s’a sunt obligaţi a explica şcolarilor însămnă-
galiţelor, poamelor etc. Toate acestea luat în urma înmulţirei din cale afară tatea şi folosul acelora pentru întreaga
au să se formeze de aci înainte după a fluturilor şi a omizelor de tot felul, onienime şi îndeobşte pentru economie;
timpuri, localităţi şi după priceperea cari au făcut apoi pagube însămnate Dar’ ce folos de astfel dc legi şi ordina-
celor cari au interes de a pune în lu grădinilor, viilor şl câmpurilor. ţiuni, dacă acelea nu să şi execută cum
crare astfel de insoţiri cu scop de aşi In anul 1904 s’a ţinut un congres să cade din pat tea celor chemaţi.
mări venitele din productele lor proprii. ornitologic în Paris, la care au luat parte De aceea credem, că nu va strica
însoţirile de producţiune au nea trimişii Austro Ungariei, Germaniei, Bel ca să cunoaştem şi noi mai de aproape
părată lipsă de pieţe pentru desfacerea giei, Franciei, Spaniei, Greciei, Luxen- măcar pe unele din paserile folositoare
productelor, ceea ce nu să poate face burgului, Monacului, Helveţiei, Portuga şi stricăcioase grădinilor, viilor şi câm
de cât prin mijlocirea negustorilor. liei şi Şvediei, cari au subscris o învoire purilor noastre. Vom începe deci cu :
O organizare de a cumpăra şi vinde constătâtoare din 16 părţi. 1. Vulturul, care să mai numeşte
este deci iarăşi altă afacere separată, ce In partea primă a acestei înv iri, să şi regele paserilor, aduce omului folos
priveşte rumai pe negustori. numesc toate acele pasări, cari au lipsă prin aceea, eâ mâncă toate mortăciu
Unde rămâne promovarea indus de apărare din partea omului. In partea nile, pe cari le află împrăştiate pe câmp,
triei naţionale şi însoţirile de tot feliul, a doua să tractează despre ap; rarea cui iar’ când nu află de acelea, îşi ia re
cari ari fi de dorit să le vedem înfiin burilor, a oauâlor şi a puilor de pasări. In fugiu la pradă vie, care constă de re
ţate? Unde e organizarea meseriilor şi partea a treia să opreşte stîrpirea pasăr gulă din pui de iepuri, căprioare, vulpi
a meseriaşilor din punct de vedere ro ilor folositoare într’o măsură mai mare. In lupi, miei ş. a. Vulturul cu grumazii ple-
mânesc? Unde sunt capitaliştii noştri şi partea a patra să opresc anumite unelte şugi să numără între pasările folositoare,
marii negustori, cari au să stea în le şi eluese pentru prinderea pasărilor. In iar’ cel cu pene pe grumazi, să numără
gătură cu bursa? partea a cincea să opreşte prinderea între cele stricăcioase.
Pentru a răspunde la întrebările paserilor fo ositoare şi a puilor acelora 2. Uliul mâncă o mulţime de şoa
acestea avem mult de scris şi de lucrat. pe timpul dela 1 Martie până la 15 reci, şopârle şi şerpi, dar’ fiind-că une
Dar’ unde sunt lucrătorii ? (va urma.) Septemvrie. In partea a şasa să dă drept ori omoară şi mănâncă şi puii ba câte
diregâtoriilor pentru acordarea de în odată chiar şi_ găinile mai mari să mK
găduinţe pentru sţirpirea pasărilor stri- mără întru paserile stricăcioase.
Apărarea pasărilor. câcioase. In partea a , şeptea să regu 3. Vindereul mănâncă numai la o
lează ţinerea pasărilor folositoare. In par mâncare câte 2 0 — 30 de şoareci de
Pe când mai înainte de asta cu tea a opta să regulează ţinerea galiţelor câmp. Afară de acestea mai mănâncă
un veac, nu exista nici o lege, care să şi vânatul pasărilor sălbatice. In cele sumedenie de omide, insecte şi oauâle
lalte părţi să tractează despre contractele,
ia în apărare paserile folositoare; pe acestora. De aceia cu drept cuvânt să
când mai înainte să dădeau chiar şi ce le vor încheia statele între sine cu numără între paserile folositoare.
anumite porunci aspre pentru stîrpirea privire la vânatul pasărilor sălbatice. 4. Buhele, cari sunt de mai multe
unora din acelea: pe atunci astăzi, apă La noi în Ungaria, apărarea pase feluri şi mărimi sunt cele mai folosi
rarea pasărilor folositoare este luată în rilor este garantată prin articlul de lege toare paseri economului, de oare-ce de
mână chiar şi de câtrâ guvernele ţări XII din anul 1894 §§ 57 şi 58 şi prin când însărează, până dimineaţa, când să
lor civilizate. ordinaţiunea ministrului de agricultură creapă de ziuă, nu fac alta decât prind
Astfel congresul ornitologic ţinut din 18 Martie 1901 Nro 24,665, iar’ şoareci, insecte şi fluturi de noapte.
flăturâ dureroasă a încheieturilor; zic dînşii, cu cât începe cineva mai de tinăr a bea, cu Specialiştii au constatat câ copii oame
că din beuturile alcoholice să capătă aprin atât rămâne mai slăbănog la trup şi mai nilor beutori rămân şi la corp şi la minte
deri şi boale de ficat şi de rerupthi, iar’ din mărginit la minte, deci părinţii, cari voesc, mai slăbănogi, mai mărginiţi decât copii năs
boala de ficat şi rerunchi vine boala de apă, ca copii lor să devină bine desvoltaţi şi Ia cuţi din părinţi nebeutori.
de aici vine că beţivii capătă uşor boala corp şi la minte, bine să-i păzască de beutură. Copii din p* * rin ţi' beutori mai uşor ca
de apă. Tare mic capital e sănătatea omului; pătă -tuberculosă sau oftică, decât copii din
Nu e pe pământ om aşa de tare pe cine vrea ca iute şi de grabă să fie gata părinţi nebeţivi.
care să nu-1 doboare alcoholul, specialiştii au cu acest capital, aceluia nu-i trebue alta, Copii din părinţi beţivi au mare încli
stabilit ca legulă generală, că consumarea decât să înceapă a bea. nare spre beţ e şi dacă hu sunt bine păziţi,
beuturilor alcoholice gradualminte slăbeşte * dacă nu capătă creştere bună, devin şi ei
puterea corpului şi din slăbirea puterii de Oamenii, cari nu sunt specialişti şi nu beutori.
resistinţă vin bbalele; trupul omului beţiv e şă ocupă mai din fundament cu observarea Copii din părinţi beţivi uşor capătă epi
un cuib de boale, btutorii mai uşor să ră influinţei beuturilor alcoholice asupra omului, lepsia adecă boala aşa humitâ -ameţeala»
cesc şi capătă uşor boalele, ce vin din ră aceia nici idee n’au că cât de devăstâtoare sau boala rea.
ceală; ţevile sau canalele de respirare sau şi stricăcioase sunt beuturile alcoholice asu Statistica purtată în casele de nebuni,
răsuflare sunt Ia dânşii atacate de catar. pra copiilor născuţi din părinţi beţivi. adecă în asilele celur smintiţi la minte, do
Beuturile alcoholice Umpedecă deSvol- Iacă ce am cetit despre urmările beţiei vedeşte că dintre cei smintiţi la minte o mare
tarea corporală şi mentală a omului, adecă asupra copiilor beţivilor. parte sunt născuţi din părinţi beţivi.
impedecă creşterea şi întărirea trupului şi Am amintit mai sus, cumcă special'Ştii Specialiştii au constatat, că copii năs
împedecâ şi înţelepţirea minţii; corpul omu au constatat că spirtul conţine otravă; dânşii cuţi din părinţi beţivi sunt sărăci de sânge,
lui creşte şi să întăreşte câm pâină la al 24- zic, că aceasta otravă din omul beţiv să trans rămân şi la trup şi la minte slăbănogi, pa
lea an al vieţii, oamenii tineri, cari din tine- plantează prin sânge îfi copii, nepoţii şi stră lizi şi golftzi la faţă, sunt bolnăvicioşi, au
îeţe încep a bea, rămân şi la statură mai nepoţii beţivului până în a treia şi de multe- mire înclinare spre oftică, n’au viaţă lungă.
mici şi mai slabi, şi la minte mai mărginiţi; ori şi până în a patra generaţie. Muierile născute d n părinţi beţ vi,
