Page 6 - Bunul_Econom_1906_27
P. 6
Pag 6 BUNUL ECONOM Nr. 27
din Caransebeş. Pe răposata o deplânge Foo In pavilionul maghiar nia, Statele meridionale ale Americei ■'
soţul Pavel Iovescu, casar la com. de dela expoziţia din Buoureşti. E a de Nord, Bulgaria, provinciile dela Su
avere, fiul Gregor Iovescu, căpitan imp. patra nefericire în pavilorwl maghiar. dul Rusiei, Austro-Ungaria, Germania.
şi reg., fiicele Dalina Dimîtrivici ncscută A isbucnit Sânbătă foc în pavilon şi au Elveţia, şi părţile de Sud ale Englite-
Iovescu, Iuliana Iovescu, Eugenia Tor- ars obiectele în preţ de mai multe mii rei. In August să seceră în Rusia Cen
dăşianu născ. Iovescu, ginerii Nicolae coroane. trală, în Danemarca, Polonia, Belgia,
Dimitrievici, funcţionar la c. f. r. şi Vie. * - \ ‘ Olanda, părţile de jos din statul Canada,
Tordâşianu, asesor conzistorial, precum Stropitul coroanei pomilor — In Statele septentrionale ale Americei de
şi alte numeroase rudenii. Franţa, s’au făcut experienţe cu stro Nord. Septemvrie şi Octomvrie părţile
* pirea deasă a coroanei pomilor rodi septentrionale ale Europei şi în special
Progresele României. Din sta tori în zilele călduroase de vară, şi s’a Scoţia, Svedia, Norvegia şi provinciile
tistica oficială făcute pentru Expoziţia găsit că ea are 0 influenţă foarte bună de Nord ale imperiului rusesc. Statele
din Bucureşti vedem că la 1866 Ţeara asupra formei fructelor. Stropirea de cari compun Africa de Sud şi o * parte
românească avea 4 milioane locuitori, sus să zice că este mult mai priincioasă, din Argentinia îşi fac secerişul în Noem-
azi are 6*4 milioane. La 1866 sămănâ- decât udarea la rădăcină. Căderea fruc vrie, iar’ în Decemvrie să continuă în
turile să făceau pe o întindere de circa telor e împiedecată* prin aceasta. Fruc părţile mai Nordice ale Argentiniei, Bri-
2 milioane hectare. In anul 1906 s’au tele să fac mai mari şi chiar şi multe tania şi în Austria. Aceste date sunt:
sămănat 5 l/2 milioane hectare. Grâu s’a insecte şi vermuleţi sunt gonite sau ni importante pentru mişcarea comercială
produs în România la 1866 6'/a mii. micite prin aceasta stropire. Stropitorile din lumea întreagă şi pentru aceea bi
hectolitri, în anul trecut 3 6 ‘/2 milioane sunt destul de eftine azi, dar’ chiar cu rourile internaţionale din diferite state
hectolitri. Cucuruz s’a produs în 1866 tulube (puşculiţe) de soc se poate stropi, sunt ţinute în curent de cantităţile pro
5 % mii. hectolitri, în anul trecut 21 şi munca nu va fi în zadar. duse în toate părţile.
mii. hectolitri. Producţia de petrol a fost
Ia 1866 de 59.150 tone, în 1905 s’au Cornelia Demeter. Apotecar în Bibliografie.
produs 496 870 tone, în 1905 s’a pro
Orăştie. Apoteca N. Vîad are de vân
dus în 1856 609 tone, acum 28 312
zare «peronospin* mijloc aplicat cu cel
tone. Plantele cunoscute de poporul ro
* mai mare folos în contra peronosporei, mân. Vocabular botanic, cuprinzând nu
la stropirea viilor.
Cununie. Dl notar procopiu Her- mirile române, franceze germ ane ţi ştiin
îea din Cugir sărbează în 22 Iulie n. Acesta e probat ca cel mai bun, ţifice de Zach. C. Panţu. Bucureşti,.
o rară sărbătoare familiară; în aceiaşi şi prin folosinţă s’a dovedit a fi mai cu «Minerva* institut de arte grafice şi
zi celebrează cununia celor două fiice efect ca piatra vânătă său alte aseme editură. 1906 pag. 394.
a dsale: dşoara M alvina cu dl Liviu nea mijloace, şi e totodată cel mai
lesne. E preparatul meu propriu. Pre Sub titlul de mai sus a apărut un
B laga, profesor la gimnaziul român din
ţul unui pachet 40 fii. Fiecare pachet voluminos op, care merită să fie înre
Braşov, şi dşoara Lucreţia cu dl Si- gistrat între cele mai de valoare publF
nteon Damiun, funcţionar la «Ardeleana* e provâzut cu numele meu, şi cu in | caţiuni din domeniul botanicei la noi
în Oreştie.. — Trimitem sincere felici strucţiune de întrebuinţare. Românii. înainte cu 4 ani autorul —
tări tinerelor părechi. Stropirea cu- «Peronospin* e mai cunoscut specialiştilor din publicaţiile lui
* bine dacă să face în-zi senină; pe timp
noros ori ploios ®«, nici contra vân cu privire la Flora României — tipă
Descoperire de mine de aur. rise un vocibular botanic de vr’o 5 0
Din Ilia să scrie «Tel. Rom.«, că un tului. pag. cu numirile ştienţifice şi populare
Dar’ »Peronospin «-ul, afară de vii
măestru de acolo, A. Popa, a desco ale plantelor. Acum însă lucrarea, cu
perit în pădurile din ap ropiere două să poate folosi cu efect admirabil con care ne surprinde, îmbrăţişează un do
mine, cari conţin aur foarte mult. El ar tra boalei de grumpene, cum şi la stâr- meniu cu mult mai extins; pe lângâ-
dori să le dea în arândă. Cei interesaţi pirea omidelor şi insectelor sticăcioase numirile populare cuprinse pe 338 pag.
la pomi; contra păduchilor de trandafiri
să se adreseze la A. Popa în Sârbi p. mai are un indice alfabetic cu numirile
u. Ilia Murâşiană. (la trandafiri fără' var), şi la desinfec- ştienţifice latine, un altul cu cele fran
* tarea coteţelor de galiţe.
ceze şi în fine unul cu cele germane.
^ Stipendii din fond. G-ozsdu. La fiecare plantă este o scurtă des
Din fundaţiunea Gozsdu să dau stipendii criere, indicându să durata, locul unde
pentru tinerii cari cercetează şcoalele creşte, timpul înflorirei, întrebuinţarea şi
medii, facultăţi, universităţi şi şcoalele Vremea secerişului în diferi adesea şi credinţele populare. In ace-
de cădeţi. Cei ce doresc a să împărtăşi tele părţi ale pământului. E in laş timp să aminteşte, dacă plantele
de asemenea stipendii, au să prezinte: teresant a şti că în ce vreme să face posed proprietăţi toxice şi dacă sunt
1) extras de botez, subscris de paro- secerişul grâului în diferitele părţi ale melifere, precum de altă parte să spune
chul locului, că respectivul e gr. ort., pământului. Din cele ce publicăm mai şi patria plantelor exotice şi scopul cui-
2) testimoniul şcolar, respective indice la vale să va vedea că nu este lună, turei lor.
despre cursurile ascultate şi eventual do în care să nu să secere undeva. Astfel Opul acesta cuprinde vre-o 3600
cument despre progresul făcut 3) ates în luna Ianuarie, când la noi gerurile numiri populare (adunate din toate ţi
tat de paupertate, subscris şi de preo sunt mai aspre, locuitorii din Noua Ze- nuturile locuite de Români, chiar şi din
tul locului. Fie-care concurent are să landă şi din Chili sunt în deplină ac Macedonia), care să referă la aproape
arate în petiţiunea sa specialitatea şi tivitate, grâul fiind copt şi trebuind a 1600 specii de plante. El e chemat a
că unde vrea să-şi continue studiile. Cei fi secerat. Egipetul de jos şi India se aduce cele mai preţioase servicii nu nu
ce voiesc a face studii în străinătate, ceră în Februarie, când la noi sunt vis mai literaturei în genere, scoţând la lu
să’şi documenteze necesitatea aceasta. cole şi îngheţuri. Egipetul de sus îşi mină comorile de cunoştinţe ale po
Terminul de concurs e 5 August n. Pe- începe secerişul în Martie, şi apoi în porului din acest ram al obiectelor na-
tiţiunile să trimit în Budapesta Hollo i Aprilie grâul este pe deplin copt în turei ci în special persoanelor, cari sâ.
utezi 8 sz. Azia-micâ, Mexico şi Cuba. In Iunie şi ocupă, cu studiul botanicei, limbei şl
* în Iulie în ţările temperate ca ; Româ- folklorului român.