Page 1 - Bunul_Econom_1906_28

Anul VII. Orăştie (Szâszvdros), 22 Iulie n. 1906. Nr. 28

REYI Y1ŞTA PENTRU ACRICULTURA, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U

ORGAN ÂL: ^Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinliii"

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.

porală dau pe grozavul şi fac pe liber din cel bun nebun, punându-şi adese­
cugetâtoriul despreţuind preoţimea şi ori degetele la ochi peste slăbiciunile
luându-o la ţintă de câte ori să dă câte celor răi. Aceasta este o stare de des­
o ocaziune îţi vine a crede că mai bine trăbălare ce nu s’ar putea suferi, dom­
I I . e a nu vorbi nimic pentru popor, până nind un spirit social sănătos.
In numărul trecut am pus întreba­ atunci, până când toţi demagogii şi franc- Şi nu-i sănătos spiritul social nici
rea: Unde’s lucrătorii? mazonii aceştia nu-şi vor face drumul în clasa mai înaltă a noastră, căci şi
Cine să lucre şi cum sâ se înceapă lor, pe care au pornit şi până când aici vedem că să iau lucrurile odată
o organizare pe toate terenele? A răs­ să vor convinge şi ei, dacă să vor prea pe sus dela firea poporului nostru
punde la întrebarea aceasta nu-i uşor. convinge, că aşa ţcum fac nu-i bine, şi altă dată să scoboară prea jos, cu
şi până când poporul va veni de sine alte cuvinte grija de viitorul poporului
Şi nu zicem că nu-i uşor pentru-că
la o cunoştinţă mai, bună a oamenilor nu să poartă nici aici cu destulă se-
n’ar fi cine să înceapă şi nu am avea
contingentul recerut de lucrători penr lui binevoitori. *• riositate şi demnitate.
tru a ne organiza, ci zicem că nu-i uşor Noi susţinem că precum în trecut, Nici nu-i mirare. Advocatul nostru
de a pune la cale cu succes o astfel aşa şi în viitor, omul cel mai de încre­ român lucră pentru popor, când vrea,,
de organizare. dere al poporului va fi şi trebue să numai din marinimositate.
Ori-ce fel de afacere economică, fie preotul şi învăţătorul şi astfel şi Directorul de bancă, complimente
industrială sau comercială trebue să aibă baza organizării noastre economice în excepţiunilor, să îngrijeşte de funcţio­
de bază înainte de toate o încredere, interesul bine pricepet* al -poporului tot narii săi1, de membru din. direcţiune, ca
deplină, o curăţenie de cugete şi de ei trebue să fl»* «T siTTftceâpâ- nu cum-va unul sau altar să 1 devtna
mâni, o sinceritate curată, dela cari tre­ şi să pună temeiul la toate. necredincios, ori să nu-1 laude şi prea­
bue să lipsească ori-ce fel de cugete Durere însă, că şi între ei să află mărească după cuviinţă.
rezervate şi ori-ce tel de egoism. destui cari nu merită sâ le zici părinte Dobânda prea mare ce sâ ia dela
A afla astfel de lucrători astăzi în şi învăţătoriu, pentru-că nu-şi pricep, popor nu sâ poate micşora, pentru-că
halul în care ne aflăm pe teren social ba foarte mulţi şi de multe-ori abu­ atunci institutul la finea anului nu poate
— este foarte greu şi de aceea zicem- zează de chemarea lor. Iar’ printre cle­ arăta profit destul şi e pericol pentru
că e şi greu a răspunde la întrebarea rul mai înalt iarăşi durere, sunt şi de acţionari. Cel-ce cutează să reproşeze
pusă aceia, cari sprijinesc pe cei liber cuge­ în privinţa aceasta primeşte răspunsul :
Astăzi când o seamă de oameni tători şi făcând cauză comună, abuzând »cine nu vrea să plăteasacă dobândă,
mai tineri lustruiţi cu ceva ştiinţă po­ de poziţia ce ocupă, fac după poftă, să nu iee bani împrumut«, Şi cine ia

Ea vede ’n ochii osteniţi Şi ielele i-au spus cuvânt:
F O I T A C’o lacrimă sâ cerne, »Tu coasă la năframă,

Că ’n urma meşterului ac Căci într’o ţară ’n răsărit
DEDICAŢIE Şireag de flori s’aşterne. Te înţelege o mamă
Când vei găti năframa ta,
scrisă pe albumul Mai. Sale Reginei Să scutură cărunţii plopi, Sâ i o trimiţi, să ştie,
Carmen Sylva, în pavilonul Românilor de Durerea ei îi doare, Şi craiul tău bălan din vis
peste munţi. Şi frunze cad pe pânzele Ea ţi i trimite ţie«.
Sfielnicei fecioare.
In umbra plopilor cărunţi Ea ’şi împlineşte un dor pribeag De atunci cu acul ei trudit
Străjeri bătrâni la casă, In florile cusute Ea firele împarte
Cu ochii umezi şi frumoşi Şi coasă ’n firul alb de in Gândind la chipul bun şi sfânt
0 fată stă şi coasă. Nădejdile ei mute. Al mamei de departe.
Drumeţi să miră’n drumul lor Din vise ’n aşteptarea ei
De mânile maestre In farmecul nelămurit Ea ’şi face mândra salbă
Si de minunile ce dorm Al nopţilor de vară Sunt numai lacrimi şi nădejdi
1
In lada ei de zestre. Vrăjite ele ’n drumul lor Cusute ’n pânza albă.
Un vis îi arătară; Octavian Goga»
Pribeagă blândului amurg E chipul unui Făt-frumos
De peste deal să lasă, Şi mai presus de fire
Urzindu-’şi tortul argintat Orfanei fete din botez
In firul de mătasâ, Ursit sâ-i fie mire.