Page 2 - Bunul_Econom_1906_28
P. 2
Pag. 2 _________________ ___________ _ li Lf NUL ECONOM Nr. 28
banii? Popeau]!• Şi cine plăteşte dobân tinşi, cari toţi laolaltă; pe teren -biseri adună tot felul de insecte şi viermi.
zile cele mari? Iară poporul! cesc, şcolar şi al Asociăţiunei noastre Afară de acestea ia mai conzumă su
Dar’ cine-1 învaţă pe popor cutn pot pune o bază sigură şi temeitîică medenie de muşte ţînţari, şi alte insecte
să lucreze cu banii ca să poată răs la organizarea economică industrială şi aripate. Trăeşte bucuros şi în apropie
punde dobânzile? O, aceasta este altă comercială a poporului. rea apelor şi e o pasăre foarte veselă
afacere! Cu lucrul acesta prea puţin A dat Dzeu şi iii anul acesta mană de oare-ce coada şi-o mişcă neîntrerupt.
îşi bat capul. destulă la toţi, nimenea nu să poate Codobatura să numără între pasările fo- -
Am scris odată în foaia noastră plânge, poporul va avea cu ce trai, lositoare economiei.
ceva despre bursă şi un tovarăş publi dar’ tocmai în belşugul acesta s’âu ivit XÂ-*-.'^îcleanultv&năt,- - pe care de
cist ne-a reproşat la adresa propricta- şi grevele de secerători şi oamenii nu multe-ori îl vedem pe feresrtile caselor,
riului acestei reviste, că ce are de a vreau să secere ceea-ce le-a dat Dzeu. prin şură şi prin grădină, mănâncă tot
tace molitvelnicul şi tipicul cu bursa? Aceasta să cam potriveşte şi la felul de om de, insecte şi vermi, pe cari îi
Lucru firesc că nu are de a face cu organizarea noastră. ' o. prinde în zborul său repede. Ţicleanul
bursa, dar’ poate avea mare influinţă vânăt este o pasăre foarte veselă şi ne
asupra Oamenilor prea înfierbântaţi la astâmpărată, de oare-ce cât e lumea nu
creeri şi în prea multe cazuri molitvei Apărarea pasărilor. stă pe loc. El încă să ţine de pasările
nicul şi tipicul s’a dovedit de bun mij folositoare economiei. •
loc de a face oameni sănătoşi din bol ; . - , ,. - (Urmare; şi. fine). 15. G raurul iubeştemai cu samă
navii cari au credinţă. Dar’ chiar şi lfi. Pupăza să numără între pasă viaţa socială, de aceea umblă tot în sto
asuprş celor necredincioşi şi liber cu rile folositoare, pentru-că şi ea stîrpeşte luri sau cârduri mari pe pâşunele vite
getători, molitvelnicul şi tipicul de rnulte- o mulţime însemnată de oauâ, omide, lor, ba une ori graurii să mai pun chiar
ori pot avea urmări bune;» deci obser păpuşi şi insecte. şi pe spatele acelora, de le curăţă de
varea întovărăşitului nostru nu i la loc, 12. Vrăbiile sunt pasările, cari să insectele ce să află pe ele, iar’ de pe
pentru-că şi la bursă doar’ tot oamenii pot. vedea pretutindenea: în curte, în păşuni, şi de prin râmâturile porcilor
lucră. — Dar’ în fine n’ai ce să i faci, grădină, în câmp şt prin pădure, de unde adună tot felul de viermi, omide şi alte
observări de acestea trebue să mai adună cu deosebire primăvara sumede insecte stricâcioase, aşa că puţina daună
înghită toţi,! cari să amestecă în afaceri nie de gândaci de Maiu (cărăbuşi;, omide ce o face şi el une ori prin vii şi gră
de acestea fără permisiunea celor-ce şi fluturi, cari în lipsa lor aşa s’ar în dini devine de tot neînsămnată pe lângă
să cred singuri privilegiaţi de a formă mulţi de tare, încât ar fi în stare să ni folosul cel mare ce’-l aduce economului.
şi informa opiniunea publică româ micească toată rocţda pomilor. Pe lângă Graurul încă este numărat între pasările
nească la noi. toate acestea vrăbiile să numără între folositoare economiei.
Până nu va înceta odată chaosul pasările stricâcioase economiei fiind că 16. Sturzul este o pasăre cântă-
acesta şi perversitatea ce iese câte după-ce încep a şa coace holdele de toare, care face de răsună de glasul lui
odată în viaţa socială, până atunci de _ grâu năvălesc .(pe ejg, unde apoi de re grădinile şi pădurile noastre. El adună
o organizare . temeinică în interesul şi gulă mai mult strică decât rnăricâ, de -cu deosebire de- pe sub .muşchii- din pă
propăşirea poporului nostru nu poate « oare-ce până când sug sau scobesc câte dure tot felul de oauă, omide, păpuşi şi
fi vorba. un grăunţ, mai oboară de pe spic câte insecte, aşa că despre el să poate tzice
Noauă ne-ar plăcea să vedem pe trei-patru. Peste iarnă devin folositoare cu tot dreptul, că foloseşte economu
directorul de bancă, pe advocatul, pe prin aceea, că adună.şi stârpesc sume lui îndoit: odată pentru-că îi face mu
fruntaşul proprietar mergând mână în denie de grăunţe din buruenile de pe zică de cinste, a doua pentru-că îl scapă
mână şi consfâtuindu sâ sincer şi cu câmp şi din grădini. de insectele şi omidele acestora, Stur
mai multă seriositate împreună cu capii 13 Codobatura (pasărea plugului) zul încă să numără între pasările folo
bisericilor, cu clerul înalt, cu fruntea să numeşte aşa, fiînd-că umblă mai cu sitoare economiei.
preoţilor, profesorilor şi învăţătorilor dis samă după brazdă plugului de unde 17. Pituluşul, după-cum îl arată
Tutun şi fumat. ceau for, aprinzînd mai ales tutun, care acolo oamenii sălbatici, a venit la noi in Europa
creştea necultivat. Fumatul acela alunga muş tutunul şi datina fumatului. Din Europa a
tele şi ţînţarii. Dar’ ce să facă, când avea să trecut la Azia. Dar’ unii sunt de părere, că
Oare de ce fumează cineva? De foame lucre şi să umble, că nu le era îndemână a popoarele Aziei vor fi cunoscut tutunul încă
— nu! De sete —- încă nu! Fără să ştie de purta focul cu şine? Lua câte un tuleu (co de mai’nainte, fiind-că fumatul acolo e mai
ce el fumează. Din pipă (lulă său lulea) ceau) de tutun, l-aprinse la un capăt, iar’ extins; în India fumează toate clasele socie
din ţigaretă, fumează în conţinu tutun (tăbac), celalalt capăt ’l lua în gură. Acum avea şi tăţii şi amândouă sexele; în China pipează
Alţii ţin tutunul în gură, iar alţii-j-au pisat fum în contra muştelor şi mânile libere la chiar şi fete de 8 —9 ani, apoi formele pi
mărunt, l-au făcut praf, şi astfel îl trag pe lucru. Tuleul de tntiin e ca o ţeavă. Dacă pelor încă sunt acolo cu mult mai felurite.
nas. Sub acestea trei forme s'a răspândit în-- era să se stângă focul, atunci omul mâi sufla Dreptul de a cuceri îl are numai cul
trebuinţa1, ea tutunului în toate ţările, i în ţe^vă sau dudă, şi din când în când su tura. Dar’ în faptă eată o excepţiune la fu
La noi, trasul pe nas al prafului de gea. Aşa Să dă cu socoteala, că tuleul fu mat, unde ne cuceriră sălbaticii cu o datină
tutun, e puţin cunoscut; inestecarea lui în prima ţigare. Mai apoi învâluiră frunze în loc , sălbatică. In Anglia, ordinaţiuni regeşti re-
gură, adecă ţinerea lui pe măsea, este datina de tuleu, şi astfel făcură aşa numitele sugări proabă fumatul, ca o datină >urîlă la vedere,
celor mai de jos dintre oameni, cu deosebire de frunze. Sau că frunzele le au tăiat anume greţoasă la miros, dăunoasă la creeri ţ i p eri
datina ţiganilor celor mai de jos, cari îl ţin pentru un vas mic, din care cu timpul s’a culoasă pentru p lăm ân i». Rusia ameninţă tu
sub numele de băgău; dar’ fumatul este da făcut pipa de astăz-. Când Christofor Columb pedeapsă pe cine-1 va găsi fumând. Papa Ur
tină comună, şi de aceea, vorba ne va fi cu a descoperit America (la anul 1482.) a găsT ban al VIII opreşte popoarele romano-cato-
deosebire despre fumat. pe insula Cuba oameni, care fumau. Dar nu lice, Sultanii, cei din Turcia şi cel din Persia,
Întrebăm mai întâiu de unde a venit mai la anul 1560 Ioan Nicot aduse prma dechiarâ fumatul de păcat în contra religiunei
fumatul ? Mergem departe. Ştiţi că sub zona oară sămânţă de tutun Ia Paris şi o numiră lor mohamedane. Dar’ toate sforţările fură
ferbinte şi peste tot în ţările calde, sunt multe >iarba'- nicotiana*. După 50 de ani, iarba Şă înzădar. Astăzi fumează toţi. E slăbiciunea
muşte. De răul acelora, oamenii n’âu odihnă lăţi şi să plantă în Anglia, Spania, Germania oamenilor, că datina rea o imitează tâiă a să
si nu pot lucra. Americanii din bătrâni fă Turcia, Arabia etc. Din America dară şi dela întreba de cauză. Sâmănâm cu oile; păcura-
