Page 3 - Bunul_Econom_1906_28
P. 3
Nr. 28 _________ BUNPL ECONOM Pag 3
\
şi numele este o pasăre foarte micuţă, trire, ele să asamână foarte mult cu găi 10 ani s’ar înzăcî, ba pe unele locuri
care mai mult sare şi să pitulă dinain nile noastre de casă, de oare-ce ca şi s’ar. chiar şi însuti, dacă n’ar fi pasările.
tea omului, decât zboară. El încă adună acestea umblă mai mult pe pământ şi Să apărăm deci pa ârile folositoare,
tot felul de paiangini de prin garduri să scaldă pe ţărînă. Bărbâtuşul cântă pentru că ele sunt cei mai buni şi mai
şi alte locuri părăsite, apoi păpuşile şi tot »pitpalac«, iar’ femeiuşcă îi răspunde credincioşi pretini ai economului! j ,
insectele pe cari le prinde prin săritu tot »va, va.« Prepeliţele să numără în
rile lui. Pituluşul încă să numără între tre pasările stricăcioase economiei.
pasările folositoare. Stările tn Rusia.
22. Barzele iubesc mai cu samă
18. Priveghitoarea (âlomela) este fânaţele şi bălţile, pe cari umblă ca şi
regina pasărilor cântătoare, care trăeşte economul şi de pe cari adună apoi tot Armata revoluţionară. Mişcă
mai cu samă prin păduri şi prin pome- felul de broaşte, şopârle şi şerpi veni rile revoluţionare din Rusia încep zi de
turile mai mari. Ea să nutreşte mai cu noşi, pe cari apoi. îi aduc de mâncare zi a lua dimenziuni mai înspăimântă
samă 'cu oauă sau saci de furnici şi cu în guşcâ puilor lor de acasă. Dar’ s’a toare. Rolul de frunte în tulburările ce
alte insecte. Privighetoarea încă să nu constatat de altă parte şi aceea, că ele să produc este al armatei, Cele mai
mără între pasările folositoare economiei. mai adună de pe fânaţe şi puii pasări multe regimente au denegat ori-ce fel
19. Rtndunelele, cari nu de multe lor mai mici de prin cuiburi, prin ce de supunere în serviţ. Starea capitalei
feluri, sunt. cunoscute şi economilor noş devinn încât-va şi stricăcioase. Barzele Petersburg este din cele mai îngrijitoare.
Şi oameni civili înarmaţi atacă publicul
tri, ca pasările cele mai nevinovate, cari să nnmără între pasările folositoare eco
ziua în amiaza mare. Publicul nu mai
nu fac nici o daună, ci cât e ziua de nomiei.
poate conta pe spriginul poliţiei, pen
mare nu stau în loc, ci chiar şi prin
Afară de acestea 22 soiuri de pa tru că nu trece zi fără să nu să co
ploaie zboară une ori şi prind muştele
sări mai sunt şi altele, parte folositoare mită vre un atentat. Proprietăţile şi băn
cari moleştează în decursul verii neîn
şi parte stricăcioase economiei de câmp. cile de pe lungul căilor ferate sunt pă
trerupt pe oameni şi animale. Din cauza Ar fi tare de dorit ca şi economii noştri
aceasta apoi economii noştri de regulă să cunoască mai de aproape pasările zite de soldaţi cari însă consimt întru
le şi cruţă şi ocretesc pretutindenea îm toate cu mişcările de nesubordinaţiune.
folositoare şi stricăcioase economiei, ca
prejurul casei lor, iar’ de cumva văd Teroriştii organizaţi ameninţă cu a-
astfel pe cele dintâi u să le poată ocroti,
vr’un copil că să apropie de cuibul lor, tentate.
iar’ cele din urmă să le poată stîrpi la
îi strigă răstit: »să nu umbli la cuibul Asupra Dumei să promuţă Contele
tot prilejul dat.
rândunelelor, că-ţi sacâ mâna.« Rându- Leo Tolstoi vizitat fiind de un scriitor
nelele să numără între pasările mai fo Un învăţat francez a făcut soco rus, în următoarele: /
lositoare ale omului. teală, că »dacă n’ar fi pasări pe pă — Am cetit chiar acum, zise Tol
20. Turturelele, cari trăesc cu pă- mânt, acesta după 9 ani ar rămânea stoi, articolul unui publicist englez (Stead)
rechea, iar’ de cumva le moare aceasta, sterp şi pleşug«, aşa că n’ar mai creşte despre Rusia. El spune, că ţăranul rus
nu să mai însoţesc cu alta, trăesc mai iarba, n’ar mai fi roadă de bucate, nici nu are nevoie de pământ, pentru că nu
cu samă pe marginea pădurilor şi în în cazul acela, dacă insectele, omidele ştie să-’l lucreze. Ce absurditate! Şi
apropierea acelora. Să nutresc cu să- I şi ver'mii s’ar stîrpi' cu venin, pentru-că alăturea Trepow este ridicat în slava
mânţe de grăunţe de ale buruenilor, după 9 ani miliardele de insecte ar face cerului ca om ce ştie şi pricepe toate.
iar’ ţinute în colivie încă să pot prăsi cu neputinţă ori-ce vegetaţiune de pe Ce cred despre Dumă? Nu cetesc
foarte uşor. Ele să numără între pasă pământ. rapoartele Dumei şi le cunosc numai
rile folositoare omului. In Francia insectele, cari trăesc din discuţiile a lor mei. In mine Duma
21. Prepeliţele trăesc mai cu samă fac o daună de 600 de milioane franci a trezit trei sensaţii: una comică, alta
prin ierburi şi prin holde, de unde adună pe an, iar’ la noi dauna să urcă la 200 de revoltă şi a treia de disgust. Comică,
grăunţele căzute din spice şi ierburi. milioane coroane. Această dauna, după îmi apare Duma pentru-că îmi face im
Cu privire la modul de veţuire şi nu- socoteala unui învăţat dela noi, tot la presia unor copii »maturi«, cari să
rul prinde una p aruncă în apă, şi văzând ce necesitatea mestecărei bucatelor; va să zică: tul şi de cuviinţă ? Răspunsul e uşor. Priviţi
lelalte, sar toate, fără să le silească nimenea. unde dinţii nu sunt sănătoşi şi prin urmare la fumătorul, cum scuipă necontenit. Scuipi-
Noi nu avem atari muşte şi ţînţari, mai ales nu pot mesteca bine şi mărunty acolo sto pirea e greţoasă. Omul cum să cade nu
iarna, însă — totuşi fumăm 1 machul să îngreună şi omul devine morbos scuijjă în societate, în odaie, nici pe stradă,
Vine întrebarea dacă fumatul este sănă (să bolnăveşte). Sunt şi de acei indivizi, la până poate Ineunjura. Cu cei morboşi caută
tos? Din capul locului ne raportăm la păre cari fumatul stîrneşte o sete nenaturală şi ca să avem indulginţă. Dar’ scuipirea şi e nesă
rile engleze, citate mai ’nainte; şi care n’au să o astâmpere aleargă U. băuturi, aşa fuma nătoasă, căci scuipând, aruncăm din noi nu
fost combătute nici-odată. In adevăr, tutunul tul devine la aceia o causă a beţiei. încă şi numai părţi netrebuitoare, ci şi de cele neîn-
încă şi-a găsit părtinitorii pe cuvânt, că fu mai periculoasă e influinţa, ce fumatul exer- cunjurat de lipsă din corp. 'Să va zice, că
matul nu are acelaş efect; bună oară pe unii citează asupra creenlor; omul devine pe ca nu toţi fumătorii scuipă; însă după-ce ştim,
ni-i face lenoşi şi-i adoarme pe alţii din con- lea înveninărei şi nu poate dormi. Visuri cum-că la toţi, fumatul, produce necurăţenie
.tră deştepţi după-cum este constituţiunea cor multe şi uneori neplăcute îi întrerup somnul, în gură, gât şi nas, flegmă şi bale, întrebăm
pului. De aci ar urma, ca iie-cine să-şi stu Dureri de cap, de picioare şi de mâni să că acele deslipituri dacă nu le au scuipat,
dieze corpul său şi să nu fumeze, dacăi strică. adaugă la osteneală extraordinară a corpu unde s’au dus ? N’am să vă spun...
Insă concezând necesari cazuri excepţionale, lui. Puterile slăbesc mai vârtos, că corpul nu Caută să ne dăm samă şi de interesele
tot rămâne tare aceea regulă, că fumatul este să nutreşte, neavând apetit. Invemnarea din economice. Cel mai sărac fumător din co
Stricăcios, mai ales vedem aceasta la mistuire; fumat nu să poate nega, după-ce s’au ob mună încă spesează baremi 3 cruceri pe zi
fumătoriul nu simte apetit şi foame, i-să servat caşuri, că persoane, cari au fumat pentru tăbac, cari fac 90 cruceri pa lună sau
atacă stomachul şi ficatul. Fumul de tutun 17— 18 pipe după olaltă, au căpătat tremu 10 fl. 80 cr. pe an. Cu acei bani putea cum
produce necurăţenie în gură şi în gât de unde rări, imediat ameţeli şi a murit. Nu mai vor păra 2 purcei, cari ţinuţi bine, cresc şi le
provin morburile de plumâni ş. a. De vom besc despre aerul stricat din casele fumăto creşte preţul după zicala «porcul are anii în
conzidera numai gura şi anume dinţii, Încă rilor; despre aceasta ei n au cunoştinţă, că gură*. Iar’ când cineva a ajuns de are doi
avem un argument destul de tare în contra li-s’a tîmpit simţul mirosului. porci mari graşi, nu să mai poate numi om
fumatului, că sănătatea dinţilor răspunde Ia Acum să întrebăm; frumos este tuma- sărac. Dar’ sunt oameni, cari spesează pen
