Page 5 - Bunul_Econom_1906_28
P. 5
Nr. 28 BUNUL ECONOM Pag. 5
cu toate astea fructele mâncate când părţile, acea ţărişoară de unde acum Elevele, ai căror, părinţi s’au în
•să coc, cât de bine prind sănătăţii. 20 âni era ruină şi pîrjol de pe urma grijitori nu sunt în Sibiiu, au să lo-
Aşa a Jăsat Dumnezeu ca fructa Turcului, azi dă pildă .dumei. întregi în cuească în edificiul şcoalei/ Strada Baier
să fie mâncată coaptă nu crudă. In toate privinţele, iar’ cu privire la fructe, Nr. 1 (edificiul »Albinei«).
alte ţări lumea e atât de păzitoare că până şi la n o i—r ţară de liv ez fsi dea S i vor primi numai elevele, cari
cel mai mic copil îşi dă seamă de râu, luri frum oasă trimite vagoane de au împlinit ,15 ani şi au terminat cel
şi nimeni nu pune mâna pe o fructă fructe pentru frumoase parale, iar’ meş puţin şcoala elementară.
până nu să coace* teşugul bosniacului de-a usca prunele, Instrucţia va fi exclusiv in limba
Şi la noi bătrânii stătoşi ne spun nu-i găseşti păreche şi noi-plâtim până română. Să va conversa însă şi în alte
că nu era mai înainte obiceiul de-a să la 80 bani pe chijogramul de prune limbi, îndeosebi în limba maghiară şi
mânca fructele de crude şi chiar când uscate şi frumOs aşezate în lădiţe. germană, dar’ numai în pausă şi ia
să coceau nimeni n’ar fi gustat una Un inimos proprietar român, mai masă.
până ce mai întâiu nu aducea la bise anul trecut într’o adunare în care vor Taxele prescrise : 1. Fiecare elevă
rică în ziua de Sf. Ilie. Să vede însă bea: »De ce ne poate aduce livezile«, internă va avea să solvească o taxă lu
că lumea de azi s’a schimbat la noi. ajunsese la socoteala că ţara noastră nară de 50 cor., din care să vor achita
De altfel copii şi oameni mari, vor ar putea câştiga cam la cincizeci mi spesele efective ale şcoalei, cu excep-
f i curăţit sau nu pom ii de omizi pri lioane de franci pe an de pe urma ţiunea remuneraţiunei instructoarelor, pe
măvara, dar’ ştim cu toţii cum la cop fructelor şi că acel proprietar după 3 care o achită reuniunea din al său. 2.
tul lor să spânzură prin pomi, rup ani de îndemn cu răbdare şi caznă Fiecare elevă externă va avea să sol
crângi, leagă vita de trunchiu, ba face amară, a isbutit să deprindă pe ţăranii vească o taxă lunară de 40 cor., pen
resteie pentru ju gu ri din craca pomu de pe moşia lui să se ocupe cu po- tru care va primi şi ameaza şi ojina.
lui ce-i dă să mănânce. măntul şi să nu mai bată pom ii cu Taxele sunt a să solvi tot pentru
Nu e aşa, că-i frumos? Ce păcat prăjina când culeg fructele, să nu-i trei luni anticipativ.
că nn-’şi dau socoteală sătenii de cât m ai scuture pentru a cădea fructele pe In caz, că o elevă înscrisă deja în
rău fac şi că e fapta ,cea mai rea de-a jos, din care pricină ies bătute şi va- trerupe cursul fără motive acceptabile,
să purta omul sălbăticeşte cu pomii tămă rădăcina copacului; să nu mai e datoare a despăgubi reuniunea pen
cari fac umbră călătorului obosit şi dau rupă poam e e de crude, să cureţe pom ii tru fiecare lună a anului şcolar eUeâte
•de mâncare aleasă omului. In ţările de omizi primăvara, să cureţe ram urile 10 cor. ■■••* -
străine pomii să îngrijesc cu o sfinţe uscate, să nu m ai lege vitele de pom i, Elevele interne au să aducă cu
nie creştinească şi mulţi săteni să hră să sădească un pom în locul unuia care sine: saltea, plapomă, 2 perini, 2 schim
nesc din ce prinde din vînzarea fruc s’a uscat şi astfel să prindă gustul .de buri pentru pat, % duzină din rufele
telor, iar’ pe • multe drumuri şi şosele câştig, culegând fructele încet cu mâna necesare, 6 ştergare pentru bucătărie,
sunt înşiraţi pomi, de ale căror fructe din pom pe care să le ducă la tîrg. piepten, perie pentru cap, perie pentru
nu cutează a să atinge nici un copil, Dacă vom isbutl să ne facem la dinţi, haine necesare. Şorţurile pentru
până ce nu sunt coapte. , loc livezile de odinioară şi dacă vom bucătărie şi-le vor face elevele înseşi;
Şi la noi era o vreme când să mai deprinde pe toată gospodina a-şi dar’ şorţuri pentru casă au să aducă
teanul nostru îşi avea o livadă frumoasă şămăna verdeţuri pe un peticei de pă cu sine.
împrejurul casei şi când dobândia un mânt din jurul casei, la sigur că pe Cursul să începe în mod regulat
copil mai sădea un pom pe norocul lângă câştigul casei ţăranului vor pleca la 15 Septemvrie n. şi să termină la
lui - iar’ caşa lui nu numai că era plină si străinii cari vremelnic năvălesc în 15 Iulie n.
de poame toată toamna şi iarna, fă ţară numai pentru a suge din pămân II. instrucţiunea secţiunei indus
când ori-cui plăcere să vadă merele şi tul nostru, a ne lua paralele pe ver triale, care stă sub conducerea d-şoarei
perele înşirate pe la podele şi în po deţuri şi. a pleca cu punga plină de Alexandrina Tieranu, va cuprinde: cu
duri, dar’ încă prindeau şi bune parale aur. Şi le e bine de tot iarna şi nu sut, croit, împletit cu maşina, tors şi
din vînzarea lor la tîrguri. să milogesc la stat când n’au recoltă ţesut.
In multe părţi ale ţării tot să mai de porumb. Elevele pot fi interne şi externe.
ţine de obiceiul vechiu dar’ mai ales ' (.Albina*) Maior S. Leonte. ’ Cele interne vor avea să solvească pen
în judeţul Neamţu, Prahova, Argeş şi tru întreţinere o taxă lunară de 50 cor,
încă câteva, unde pomii roditori fac înştiinţare. şi didactru lunar de 10 cor.; cele ex
fala ţării şi nicăiri nu găseşti mere şi terne vor solvi didactru lunar de IO
pere mai frumoase decât pe acolo Ce-i 1 Să aduce la cunoştinţă onoratului coroane.
mai îmbucurător este că stăpânirea de public român, că cursurile »Şcoalei pen In caz, că o elevă înscrisă deja în
pe vremuri a judeţului Neamţu a sădit tru economia şi industria de casă« pen trerupe cursul fără motive acceptabile,
pomi roditori pe şosele şi din mila Dom tru anul şcolar 1906/7 să vor începe e datoare a despăgubi reuniunea pen
nului fructele ajung la coacere; dar’ în 15 Septemvrie n. tru fiecare lună cu câte 10 cor.
obiceiul rău tot a rămas pe ici pe colo, In anul şcolar 1906 7 va func Elevele interne âu să' aducă cu
de-a rupe craca spre a mânca fructele. ţiona atât secţiunea economică a şcoalei sine: saltea, plapomă, 2 perini, 2 schim
Cu privire la sădirea pomilor şi cât şi cea industrială. buri pentru pat, V2 duzină din rufele
îngrijirea lor, cercurile culturale în şe- I. Instrucţiunea secţiunii econo necesare, piepten, perie pentru cap, pe
zătorile ce tac, trebue să caute a face mice, care stă sub conducerea d-şoarei rie pentru dinţi, haine necesare.
pe săteni să înţeleagă că la gospodăria Veturia Papp va cuprinde: a) învăţă Cursul să începe în mod regulat
unui om, fructa e lucru sănătos şi din mânt practic; pregătirea bucatelor şi a la 15 Septemvrie n. şi să termină la
prisos poate aduna şi parale bune. Mu pânei - conservarea legumelor şi a poame 15 Iulie n.
trebue să perdem nădejdea că ţăranul lor; curăţirea şi ţinerea în ordine a lo /V' Pentru amândouă cursurile infor-
nostru nu să va încredinţa repede de cuinţei ; grădinăritul; Spălatul, călcatul maţiuni să pot primi. dela conducătoa
binefacerile livezilor, să ne gândim nu şi îngrijirea rufelor; confecţiunea rufe rea şcoalei, d-şoara Veturia Papp, Sibiiu,
mai ce minuni a făcut noua stăpânire lor; b) învăţământ teoretic: economia Str. Baier Nr 1.
a Austriei în Bosnia, unde ţăranul —- de casă, chernia bucătăriei, contabilita
Comitetul •',/
departe de a f i fost ca a l nostru, — tea; igiena, îngrijirea bolnavilor; litera
»Reuniunii fem eilor rnm ure din'-,Sibiiu.«
astăzi mulţumită îndemnului din toate tura română.
