Page 1 - Bunul_Econom_1906_29
P. 1

Anal  VII.                           Or&ştie  (Szăszvăro*),  29  Iulie  n.  1906.                                  Nr.  29














                   REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

      ORGAN   AL:   „Renniuiiii  Economice  din  Orăştie"   şi  „Renninnii  române de  agricultori din comitatnl         Sibiinlni"


                   A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                i|             I N S E R T I U N I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                        |  se  socotesc  ifupă  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m od  e  r  ,  . e
        Pentru  R o m â n ia   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In  fiecare  Duminecă.    ! i   Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc   înainte.

                                                  răsboiul  să  nu  lipsească  din  nici  o  casă   cilor,  după  cari  de  regulă  mor  şi  să
                                                  românească.                                stîrpesc  cu  desăvârşire.
                                                       Precum  în  trecut  aşa  şi  în  viitor,    Omidele  de  varză  încă  sunt  un
                                                                                             duşman  primejdios  al verzelor,  care une­
                                                  ţăranul  să-şi  păstreze  portul  şi  obiceiul.
                                                                                             ori  le  nimiceşte  cu  totul.  Acelea  provin
           Inţălegem  sub  numirea      aceasta   Să  cultive  regulat  în  fiecare  an  cât
                                                                                             dela  fluturii  albi,  cari  le  depun  ca  ouă
      toate  lucrurile  ce  sunt  de  lipsă  pentru   mai  multă  cânepă,  in,  să  ţină  oi  după   în  dosul  frunzelor  acelora.  Din  ouăle
      oamenii  din  casă.  îmbrăcămintea,  unel­  putere,  ca  să  aibă.  lână  îndestulitoare,   acelea  să  desvoaltâ  mai  târziu  omidele,
      tele  şi  toate  acareturile  şi  mobilele,  nu   să şi  procure  bumbacul  necesar  şi  să   cari  apoi'  ca  toate  omidele rod  frunzele
      numai  cele  ce  sunt  neapărat  de  lipsă,  se  îndeletnicească  a-.şi  face  şi  pregăti   acelora,  aşa  că  une*-ori  rămân  numai
                                                                                             vinele.  Cel  mai  bun  mijloc  de  stîrpire
      ci  şi  cele  cari  să  folosesc  pentru  po­  tot  ce  are  lipsă  pentru  sine  şi  pentru   al  omidelor  ar  fi  nimicirea  fluturilor
      doabe  şi  înfrumseţări.                    ai  săi.
                                                                                             încă  înainte  de  a  apuca  să  depună
           Unul  dintre  cele  mai  insămnate          Astfel  va  putea  înainta  ţăranul  şi   oauâle.  Dar’  aceasta  de  regulă  nu  să
      ramuri  ale  industriei  de  casă  este  fără   în  cele  economice,  când  va  produce  el   prea  face.  De  aceea  nu  ne rămâne alta
      îndoială,  ţăsutul.  Mâna  îndemânatică  a   singur  de  ce  are  lipsă,  când  ce  a  în­  de  decât  stîrpirea  omidelor.
      ţărancelor  noastre,  cari  dela  fire  sunt   văţat  dela  părinţi va  lăsa  de  moştenire   Stîrpirea  omidelor  de  varză  este
                                                  şi  fiilor  şi  fiicelor  saie  din  industria  de  un  lucru  cam  greoiuşi  urîcios totodată,
      ingenioase  şi  vărsate  în  acest  ram  In­
                                                                                                                               Insecte
      dustrial,  a  pus  fa  tm rareşf  pe  femeik                                           foarte  puturoasă  şi  apoi  prin  strivirea
      cele  rtîaî cultîvâteaîe societăţii  omeneşti   fecţiona.  Lucrează  bărbâteşte  şi-’ţi  ajută   lor  între  degete  să  măreşte  încă  şi mai
      de  azi.                                    singur  în  toate,  şi  fi' încredinţat  că  ru-   mult  mirosul  lor  nesuferitul.  Mai  de re­
           Adunându-se  deosebitele  mustre de    gândute  lui  Dzeu, acela încă  îţi  va  ajuta!  comândat  este  şi  pentru  stîrpirea  ace­
      ţăsături  din  toate  ţinuturile  locuite  de                                          lora  pravul  de  var  şi  cenuşa,  cari  să
      români  şi  făcându-se  albumele  în  colori,                                          presară  în  dosul  foilor  acelora/  cu  deo­
                                                       Duşmanii  verzelor.                   sebire  dimineaţa,  până  când  adecă  sunt
      deschizându-se  la  Viena un deposit,  apoi
                                                                                             pline  de  roauă,  ca  acelea  să  se  poată
      la  expoziţia  din  Sibiiu  şi  la  cea  dela
                                                       Cum  toate  legumile,  aşa  şi  verzele   lipi  mai  uşor  de  ele.
      Bucureşti,. ele  a  fost  şi  sunt  admirate
                                                 au  mai  mulţi  duşmani,  cari  une-ori  nu      In  timpul  din  urmă  s’au  mai  făcut
      şi  de  străini,  aşa  că,  gustul  şi  hărnicia   numai  că  le  împedecă  în  creşterea  lor   încercări   şi   cu  cultura  cânepei  de
      lemeii  române  a  trecut  departe  şi  peste   regulată,  ci  chiar  le  si  nimicesc.  Intre   toamnă  printre  firele  de  varză,  care  încă
      hotarâle  ţării  noastre.                  aceştia  să  numără:  purecii  şi  omidele   a  dat  bune  rezultate.  S ’a  dovedit adecă,
           Toate  ţăsătutrle  acestea  mai  sunt   de  varză.                                că  omidele  de  varză,  ca  şi  gărgăriţele
                                                       Purecii  de  varză  sunt  nişte  insecte   din  bucate,  nu  prea  pot  suferi'  mirosul
      şi  rentabile,  pentru-că  din  câteva  chilo-
                                                 surii-verzii,  cari  să  grămădesc  une-ori   cânepei,  de  aceea  fug  din  verzării.
      grame  de  lână  bine  aleasă  şi  lucrată
                                                 cu  miile  pe  partea  din  jos  a  foilor  pe
      după  mustre  originale  cu  motive  ro­                                                        Scăderi  şi  poveţe.
                                                 cari  apoi  le  mâneă  şi găuresc. împotriva
      mâneşti  poţi  scoate  un venit curat  foarte   acestor  insecte  stricâcioase  şi  uricioase,   Crepatul căpăţinelor la verze încă să
      însămnal  în   proporţie  cu  materialul   încă  s’a  născocit  în  timpul  din  urmă  întâmplă  une-ori,  după-ce  adecă  acelea
      cumpărat  şi  spesele  lucrului.           mai  multe  mijloace  de  stîrpire.  Intre  au  ajuns  o  mărime  anumită.  Aceasta să
                                                 acestea  să  numără  Thanatonul  şi  pra­   întâmplă  cam  de  regulă  atunci,  când
           Harnicele  femei  române din  Săcele
                                                 vul  de  var.                               pământul  e  prea  gras  şi verzele au prea
      în  părţile  Braşovului,  lucrează  cu  atâta
                                                      Thanatonul  este  un  fel  de  leşie  de   mult  nutremânt.  Prin  crepatul  acela,
      isteţime  şi  pricepere  tot  felul  de  stofe                                         verzele  îşi  perd  apoi  foarte  mult  din
                                                 tăbac,  care  cu  ajutorul  unei  pumpe  să
      din  lână,  încât  prin  lucrul  lor,  prin  fi-   stropeşte  pe  foile  de  verze.  Dar’  cum   preţul  lor,  de  o  parte  pentru-că  nu  să
      neţa  şi  curăţenia  materialului  de  lână,  Thanatonul  este  veninos  şi  poate  să   mai  pot  vinde  cu  preţ,  de  altă  parte
      prin  aranjamentul  colorilor  şi  prin  trăi­  ajungă  în  căpăţinile  de  varză, întrebuin­  pentru-că  dacă  să  lasă  în starea aceasta,,
                                                 ţarea  lui  nu  prea  e  de  recomândat.    să  pot  strica  chiar  şi  acolo  pe  loc.
      nicia  produsului  lor  fac  concurenţă  ia-
                                                 Mai  de  recomândat  este  pulverea  de          Dacă  crepatul  verzelor să întâmplă
      bricelor  de  postavuri  din  ţară  şi  străi­
                                                 var,  care  să  presară  pe  foile  verzelor  într’o  măsură  mai  mică  tot  mai  e  rând
      nătate.
                                                 atacate  şi  prin  care  să  stîrpesc  apoi  şi  samă,  de  oare-ce  într’un  asemenea
           De  aci  urmează,  că  în  interesul   în  timpul  cel  mai  scurt.  Ploile  mai  reci   caz,  cele  crepate  să  taie  pe  rând  şi  să
     economiei  casnice  ţărăneşti;  ţăsutul  şi  încă  sunt  un  duşman  primejdios al pure­  întrebuinţează în  economia  caznică. Dacă
   1   2   3   4   5   6