Page 2 - Bunul_Econom_1906_29
P. 2

Pa#  2                                            B UNUL     E CONOM                                                 Nr.  29


        însă  acela  să întâmplă  într’o  măsură mai  turală,  că  aceste  obiecte  de  învăţământ   elevii  de  industrie,  respective  de  co-
        mare,  atunci  trebuie  luate  anumite  mă­  să  se  predee  cu  deosebită  privire  la re­  merciu,  —   nu  atinge  numărul  de  40.
        suri  pentru  împedecarea  aceluia.  Una  giune  şi  la  modul  de  viaţă  a  părţii   :   Dacă ajunge la 40 numărul celor ob­
        dintre  aceste  măsuri  ar  fi  mişcatul  cât   precumpănitoare  a  părinţilor  copiilor,   ligaţi  din  o  comună,  —■  fie  ei  afară
        de  puţin  al  verzelor  din  rădăcină,  prin   sau  într’un  mod  mai  extins  şi  folositor   sau  în  interiorul comunei şi-nu s’ar  putea
        care  apoi  încetează  pe un timp oare care   vieţi!  poporului.                      îndruma  în  şcoala  elevilor  de  meserii
        creşterea  mai departe.  Mişcatul  verzelor     Conform  acestora  pe  baza  dispo-   sau  comerciu  —•  neîncâpând  şi  nefiind
        trebue  să  se  facă  după  o  ploaie  mai   ziţiunilor  §  ului  55  al  legii  de instrucţie   ei  elevi  de  industrie  sau  comerciu,  —
       îmbelşugată  şi  numai  tare  puţin.        şcoala  economică  de  repeţie,  dupăcum   este  a  să  organiza  şcoală  separată
             Tăiatul  verzelor  pentru  înăcrit  să   conform  împrejurărilor  climei  şi  solului   economică  de  repetiţie.
       face  de  regulă  câtră  sfârşitul  lui  Oc-   din  cutare  regiune  e ’ lăţită  în  general
        tomvrie,  după-ce  adecă  să  răcoreşte    agricultura,  economia  vitelor,  cultura               .  :   §■  6.  ,
       bine  timpul,  de  oare-ce  dacă  să  taie   poamelor,  cultura  viilor,  legumăritul sau  j   Două  sau  mai  multe  comune  cari
                                                                                              nu  sunt  mai  departe  una  de  alta  —
        mai  înainte,  nu  să  prea  pot  păstra timp   cultura,  pădurilor,  —  să  vor  acomoda
                                                                                              socotind  dela  centrul  comunelor  —   de
       aşa  îndelungat  în  stare  crudă.  Cu  cât   acestor  râmi  economici  atât  cu  privire
       verzele  să  pun  mai  târziu  la  înăcrit, cu   la  organizaţiune  cât  şi  cu  privire  la   3  şi  7  a  zecea  chilometri  să  pot  aso­
       atât  să  pot  păstra  timp  mai  îndelungat   materialul  de  inştrucţie  şi  la  învăţă­  cia  cu  îngâduirea  comitetului  adminis­
       Economii  noştri!  pun  verzele  la  înăcrit   mântul  practic  şi  astfel  are  să fie şcoală   trativ  pentru  înfiinţarea  unei  scoale
       de  regulă  numai  după-ce întră  în  postul   economică  de  repetiţie  cu  direcţie agri­  economice  de  repetiţie,  dar’  numai  în
       Crăciunului.                                colă,  pomologică,  de  vierit,  de  legumărit   cazul,  când  numărul  total  al  copiilor'
                                                                                              obligaţi  la  instrucţiune  din  acele  co­
             Verzele  tăiate  să  pot  păstra  timp   sau  de  pădurărit,  fiind  cu  conziderare
        mai  îndelungat  şi  aşa  neînăcrite,  dacă   la  raportul  şi  influenţa  împrumutată  ce   mune  în  etatea  dela  1 3 —   15  nu  trece
        să  aşază  într’un  loc  mai  zvântat  cu  o   o  au  singuraticii  râmi  agricoli  unii  faţă   de  60.
       temperatură  mijlocie,  unde  adecă să  nu   de  alţii.                                     In  acest  caz  teritorul  de  praxă pe
                                                                                              cât  posibil  în  totdeauna  trebuie  ales
       fie  nici  prea  cald,  dar  nici  frig  de  tot,'
                                                                                              între  cele  două  comune,  sau şcoala tre­
       ca să  îngheţe,  de  oare-ce  verzele înghe­     Din  §  50  al  legii  de  instrucţie
       ţate  num ai  prea  sunt  aşa  bune  pen­   reiese  clar,  că  comuna  politică  este ob­  bue  organizată  în  comuna  din  punctul
       tru  înăcrit.  Anumite  pivniţe  să  pot  fo-   ligată  a  să  îngrijii  conform  legii  de  in­  central  al  comunelor  asociate.  Excep-
       l'pşi  cu  bun succes pentru păstra tul verze­  strucţiune  repetiţionalâ  corespunzătoare   ţiunea  are  loc,  dacă  mai  multe  comune
       lor.  Tot  în  pivniţe  să  mai  pot  păstra   pe  sama  copiilor  obligaţi  la  învăţămân­  să  asociază  pentru  organizarea  *unei
       şi,  verzele  smulsă  cu rădăcina,  cari adecă   tul  de  repetiţie.  Conform  acesteia,  fie­  şcoale  economice  de  repetiţie  cu  în­
       să  pun  apoi  primăvara  în  grădini  pen­  care  comună, în care partea  precumpăni­  văţător  specialist.  In  acest  caz  învoiala
       tru  producerea  sămânţei  de  rând.        toare  a  locuitorilor  să  ocupă  cu  econo­  o  pot  face  comunele.
                                lo a n   Georgescu.  mia, agricultura,  cultura  viilor,  grădinări­            §.  7.
                                                   tul pomăritul sau  cu  pădurăritul şi  numă­    Dacă  între  cei  obligaţi  a  cerceta
                                                   rul copiilor  de ambele sexe obligaţi la  în­  şcoala  economică  de  repetiţie  cel  puţin
       Şcoala  economică  de  repetiţie.
                                                   văţământul  de  repetiţie  ajunge  Ia  nu­  50  sunt  fete,  instrucţiunea  economică
                                                   mărul  de  40  cari  de  fapt  locuiesc  per­  de  repetiţie  este  de  a  să  distribui  în
            Extras  din ordinaţiunea ministerială   manent  în  comună,  o  astfel  de comună   două  grupe,  respective  este  a  să  or­
       ung.  reg.  de  culte  şi  instrucţie  publică   este  obligată  în  bâza  §.  50  al  art.  de   ganiza  şcoală  de  repetiţiune  deosebită
       Nr.  66,569  dela  24  Sept.  1902  pub­    lege  XXXVIII  din  1868  a  înfiinţa  şi   de  băieţi  şi  de  fete.
       licată  sub  titlul:  organizaţiunea  şi  pla­  susţine  şcoala  economică  de  repetiţie.  In  acest  caz  băieţii  şi  fetele  sunt
       nul  şcoalei  economice  de  repetiţie;  un­     Şcoala  comunală  generală  de  re-   a  să  instrua  cu  lotul  deosebiţi  şi  pen­
       gureşte:  A  gazdasâgi  ismetlo-iskola  szer-   petiţie  ce  a  existat  până  acum  în  Co­  tru  şcoala  de  fete  sunt  a  să  institui în­
       vezete  es  tanterve.                       mună  este  de  a  să  organiza  în timp de   văţătoare  cualificate,  sau  în  lipsa  aces­
                                                   un  an  dela  introducerea  ordi naţiunii   tora  femei  culte  cualificate  pe  cale
                        C ap.  1.
                                                   prezente  în  şcoală  economică  de  repe­  practică  din  economia  casei,  legumărit,
           Condiţiunile  organizării  şcoalei      tiţie,  dacă  în  comună  este  învăţător   cultura  galiţelor,  a  animalelor  de  casă,
       economice  de  repetiţie  şi  obligativitatea   acomodat  la  conducerea  şcoalei  eco­  îndeosebi  din  cultura  animalelor  cor­
                      organizării.                 nomice  de  repetiţie.                     nute  şi  lăptârit,  cusutul  albiturilor  şi  al
                                                                                              hainelor,  cultura  cânepei  şi  a  inului,  cu
                                                                     § . 3 .
            Şcoala  economică  de  repetiţie  pe        Reprezentanţa  comunală,  după  as­   aceea  destinaţiune  clară,  că  fetele,  să
       baza  dispoziţiunilor  §-ului  55  al  art.  de                                        se  poată  pregăti  cu  deosebită  îngri­
                                                   cultarea  opiniunii  scaunului  şcolar  co­
       lege  XXXVIII  din  1868,  şi  în  senzul   munal,  respective  a  curatoratului  şcoa­  jire  pentru  chemarea  lor  de  femei.
       §-ului  50  al  aceluiaş  articol  de  lege   lei  de  stat  stabileşte,  că  în  conzidera-   In  aceste  şcoale  instrucţiunea  de
       este  cursul  de  repetiţie  al  şcoalei  po­  rea  celor  cuprinse  în  §.  1  ce  fel  de   repetiţiune  a  fetelor  să  acomodează  şi
       porale  elementare  comunele  ce  e  a  să   şcoală  economică  de  repetiţie  o  află   în  ce  priveşte  învăţământul  din  obiec­
       înfiinţa;  al  cărui  scop  este,  că  între                                           tele  pentru  cunoştinţele  generale  în  ca­
                                                   necesară  de  susţinut.
       obiectele  de  învăţământ  obligate  în                                                drul  planului  şi  materialului  de  învăţă­
       şcoala  poporală  elementară  comunală                        §.  4.  .                mânt  stabilit.
       conform  scopurilor  generale  ale legii de      Şcoala  de  elevi  de  industrie  exis­                 §■  8.
       instrucţie  poporale  în  cursul  de instruc­  tentă  în  comună  numai  în  acel  caz  li­
       ţie  repeţitor  să  se  împărtăşească  de în­  berează  comuna  de  obligământul  orga­     Pe  lângă  şcoalele  poporale  elemen­
                                                                                              tare  de  stat,  este  neapărat  să  se  înfiin­
       grijire  deosebită  îndrumările  practice  nizării  şcoalei  economice  de  repetiţie,
       înşirate  în  capitolul  de  lege amintit mai   dacă  sau  partea  preponderantâ  a  lo­  ţeze  —   cu  concursul  specificat  mai  în-
       nainte  referitor  la  economia  de  câmp   cuitorilor  comunei  să  ocupă  cu  indus­  jos  al  comunei  —-  şcoală  economică  de
       şi  la  ramurile  ei  laterale,  şi  oa  să  se   tria,  sau  dacă  numărul  celor  obligaţi Ia   repetiţie,  dacă  sunt  în  comună  cel  pu­
       ajungă  scopul  legii  exprimat  în  acelaş   învăţământul  de  repetiţie  — :  dar’  cari   ţin  20  obligaţi  la  învăţământul  de  re­
       capitol  referitor  la  fizică  şi  istoria  na­  nu  să  pot  îndruma  în  şcoala  pentru  petiţie  al  acestei  şcoale.   (Va  urma).
   1   2   3   4   5   6