Page 3 - Bunul_Econom_1906_29
P. 3
Nr. 29 BUNUL ECONOM Pag 3
Cultura pomilor. muştelor, care să aşează în număr foarte siona mai râu ca intrând într’un grajd,
mare pe grebân unde nu poate ajunge să se vadă caii bătând din cap şicoadă.
vita cu coarnele sau coada Cu complectarea acestui mod de
Ştiut este obiceiul comun, că de^i
Pentru a apăra animalele de muşte, tractare, este recomandahii ca în lunile
pomilor lisă dă o cultivare cuvenită
s’a încercat a ţinea grajdurile întune Februarie, Martie şi Aprilie să să se
înainte de a ne îmbia recolta, — nu coase cu perdele la uşi şi la ferestre, administreze cailor câte 2 grame de
să cultivă însă îndeajuns pomii şi după lucru nepractic căci chiar dacă n’ar fi acid arsenios, timp de 15 zile în grăunţe;
culesul fructelor lor. Acum, când de pe nici o muscă în grajd, ele sunt aduse iar’ gunoiul cailor în care să găsesc lar
un rând de pomi, cum e cireşul, caie- de afară cu caii care vin de pe un drum vele muştelor să fie distrus prin .ardere
sau caii şi vitele care vin dele păşune; sau îngropare imediat ce să scoate din
şul, pârul s’au cules fructele, o deose
în afară de asta, în grajdul închis este grajd, aruncându-Se în groapă şi aco-
bită îngrijire e de dat acestora, mai
prea mare căldură şi ventilaţia oprită, perindul cu pământ, căci din larvele
ales, că dela îngrijirea lor de aci înainte în cât mirosul atât de greu de supor acestea sub influinţa căldurei să des-
atârnă producţia lor în anul viitor. tat din urina de cai strică aerul pe voaltâ musca calului.
care-1 respiră caii şi vatămă ochii.
Fiind circulaţia sucului la .aceşti In modul acesta să scapă complect
pomi, precum şi la alţii, foarte abun- Acest procedeu de altfel nu folo grajdul de muşte, prin ungerea cu ole->
dantă în timpul creşteri fructelor, după- j seşte multe, dat fiind modul de evolu- iul sus arătat, să fereşte de aducerea
ţiune al muştei calului. (Gastrophilus de nou muşte din afară, de pe drumuri,
ce fructele să culeg, .să întrerupe cir
equi). Asupra acestei din urmă chestiuni păşune, în grajdul deja curăţat prin tra
culaţia acelui suc. —- In timpul acesta
nu insist în acest loc, întâi că nu în tamentul cu arsenic; şi în mod vremel
vedem adeseori la cireşi şi caieşi o cur tră în scopul pe care voesc a-1 atinge nic /pentru toată vara) de neliniştea ce
gere a succului, care prefăcându-să în prin acest articol, care este a da un produc aceşte muşte.
mâzgă este adăpostul potrivit pentru sfat practic şi popular, şi al doilea că Oleiul empiromatic are avantagiul
această chestiune să găseşte destul de
desvoltarea bureţilor sporadici, cauzând că este foarte eftin şi nu să trece mult
bine descrisă în ori-ce zoologie.
un fel de morb acestor pomi, în urma pentru fie-care dată la unsul cailor; un
O lungă practică mi-a dat mijlocul
căruia crengile mai mici sau şi cele chilogram ajunge pentru doi cai mai
de a apăra caii şi vitele cornute de mult de o lună jumătate.
mai groase să usucă. Aceste trebue să aceşti oaspeţi aşa de supărători şi de
le curăţim, ceea-ce e a-să face acum a da cailor mai ales, mijlocul de a putea Cred că prin acest mijloc foarte
mai cu înleznire, de cât toamna sau mânca liniştit, precum şi odihna ce le simplu şi ettin să aduce cel mai mare
primăvara când în lipsa frunzelor, nu e este aşa de trebuincioasă atât în grajd bine cailor şi vitelor cornute aşa de
cât şi în timpul staţiune! la drum, când chinuite în timpul căldurilor din cauza,
uşor a-le deosebi cele uscate şi mo muştelor; folos pe care-1 vor putea apre
sunt opriţi pentru a răsufla.
lipsite, de cătră cele traince. cia în destul numai aceia cari posedă
Am încercat în acest scop diferite
Cu atât mai vârtos să lecere îngri cai şi vite.
substanţe, chestiunea preocupându-mă Huyo lianman,
jirea şi a solului acestor pomi acum, cu în deosebi, de oare-ce în lireratura ve „A lb in a ''. medic veterinar.
cât, dacă în lunile Iulie şi August să terinară nu am găsit sub acest raport
sapă împrejurimea lor, ca încă lumina nici o indicaţiune specială.
şi căldura puternică a soarelui să facă Din toate substanţele întrebuinţate, Serate de-ale meseriaşilor români.
productiv pământul, asţfel să pune te- am obţinut rezultate în adevăr admi
rabile prin întrebuinţarea oleului empi-
meiu unei puternici desvoltări şi a pro Şedinţa literară a 6-a, ţinută în 28
romatic (Ol. corn de cerb crud).
ductivităţii acestor pomi pe anul vii Iunie n. c., în localităţile «Reuniunii so-
Modul de întrebuinţare este foarte
tor. La aceşti pomi să adevereşte dalilor români din Sibiiu«, ne-a desco
simplu: din acest olei, să toarnă pe câ
zicala »precum îi grijeşti, aşa-’ţi şi perit date importante din trecutul uneia
nepă sau o bucată de vată, şi să unge dintre vechile societăţi ale meşteşuga
rodesc*. calul de sub coadă până jos între pi rilor români.
cioare dinapoi sub burtă, pe laturile şi
In cuvântul de deschidere al şe
faţa peptului, laturile gâtului şi spinare,
Sfat pentru apărarea vitelor de muşte, dinţei prezidentul reuniunei, dl Victor
trecând peste aceste părţi cu o cârpă
muiată în acest ulei. care nu vatămă Tordăşianu, între altele ne-a împărtăşit
Să ştie de toţi cât de mult supără în câtuşi de puţin pielea, nu provoacă iri- adecă, că mulţămită bunei voinţe a deş
teptului protopresbiter, dl Nicolae Borzea
timpul verei muştele atât caii cât şi vi taţiuni sau ori-ce alt efect vătămător din Făgăraş, harnicul notar al «Reuni
tele cornute (mai ales muştele de cai calului.
unii române de argăsitori din Făgâraş«,
şi musculiţele). Pentru vitele cornute să ung păr dl Ioan Berescu ne-a transmis un ra
Ele nu lasă aceştea animale să se ţile unde de obiceiu să aşează muştele, port, din care reiese, că în Făgăraş, a
odihnească în linişte, nici a mânca atât , anume greabănul şi spinarea. existat din vechime »Ţechiul tăbăca-
în grajd cât şi Ia păşune. Nu trebuie uns cu mult oleiu deo
rilor«, organizat pe temeiul diplomelor
In timpul verei mai ales, caii să dată, ci cu cârpa muiată bine să trece împăratului Ca rol al Vl-lea şi al princi
bat grozav de muscă, isbind aproape peste părţile corpului arătate mai sus pelui Racoţi al II-lea. Originalele aces
continuu din toate picioarele ca să se şi să repetă aceste ungeri la câte 2 tor diplome în limba latină pe perga
apere de muscă, astfel că de unde în până la 3 zile. ment, cu sigile de ceară şi în cutii să
loc să odinească in grajd sau drumuri Sudoarea nu spală complect acest păstrează la prezidentuL «Ţechiului tă-
când sunt opriţi ca sa răsufle, ei pierd olei, în cât chiar năduşind calul, oleiul bâcârilor« numit şi recunoscut dela anul
puterile lor luptându-se cu muştele, cu să păstrează pe piele. 1880 de »Reuniunea română de argâ-
atât mai mult dacă mai au şi coada Din cauza mirosului acestui piei, sitori din Făgăraş«. La Reuniune să
retezata. care nu-mi pare de loc neplăcut, fug mai găsesc obiecte vechi, datând dela
De asemenea vitele cornute şi în muştele şi lasă animalele neturburate anul 1643, iar registre şi protocoale
deosebi taurii au mult a suferi din cauza căci în adevăr nimic nu poate impre dela anul 1790.
