Page 4 - Bunul_Econom_1906_29
P. 4

P*g-4                                               BUNUL     ECONOM                                                 Nr.  29


      '     Pe  când  înainte  cu  2 0 —30  ani        Prezidentul  Reuniunii  astăzi  e  Io-    Lucrările agricole In luna Iulie.
      meseria  tâbăcâritul  era  în  floare,  astăzi   sif  Giora,  notar  Ioan  Berescu  şi  cassar
       dupâ-ce  piei  din  România  tiu  să  mai   Vasile  Ţinţar.
      pot  adnce  ca  mai  nainte  şi  mai  ales       Cât  preţ  să punea  în  vremea  veche   i   In  luna  aceasta  să  urmează  cu  se­
      în  faţa  concurenţei  fabricilor  ia  numai                                           ceratul  grâului  ca  şi  al  altor  cereale,
                                                  pe  meserii  şi cu  câtă  sfinţenie  să  purtau   cu treeratul  şi  îngrijirea  seminţelor  puse
      vegetează.  Acestea  sunt  şi  cauzele,  din   meseriaşii  noştri  faţă  de  aşezămintele
      cari  astăzi  abia  să  mai  îndeletnicesc cu   lor,  o  dovedeşte  următoarea  formulă  a   la  magazie.  Să  ştie  că  aceste  lucrări
      această  meserie  32  familii  din  Făgăraş.  jurământului,  când  întră  vre-un  măies­  agricole  nu  să  pot  isprăvi  toate  în  luna
            Scopul  Reuniunei  după  statutele    tru  în  societatea  din  Făgăraş:         Iunie,  deci  ele  să  mai  fac  şi  în  Iulie,
                                                                                             îndată  după  ridicarea  grânelor  de  pe
      aprobate în  1880  este  a)  înaintarea  si      «Doamne,  Isuse  Christoase  ajută-   câmp,  ar  trebui  ca  toate  locurile  de
      progresul  membrilor  şi  ajutorarea  ace­
                                                  ne!  In  numele  atot  Creatorul,  a  sfintei   mirişte  să  se  are  cât  să  va  putea  mai
      lora  dintre  ei,  cari  fără  vina  lor au ajuns   Treime:  Tatăl,  Fiul  şi  Duhul  Sfânt,  jur   la  suprafaţă,  ca  astfel  toate  seminţele
      la  sărăcie,  cum  şi  ajutorarea  bolnavilor   eu  cu  numele  (N.  JN  ),  că  voiu  ţinea   de  ierburi  vătămătoare  să  fie  acoperite
      din  societate;  b)  ţinerea  bunei  ordine   poruncile  onoratului  Ţehiu  şi  voiu  as­  de  pământ.  Aceste  seminţe,  la  cea  mai
      în  privinţa  elevilor  faţă  cu  argăsitorii şi
                                                  culta  pe  cei  mai  mari  şi  meşteşugul   mică  umezeală  vor  încolţi  şi  vor  creşte,
      c)  înfiinţarea  unui  magazin  pentru  păs­
                                                  din  mâna  mea  nimănui  nu-1  voiu  da.   şi  când  locul  este  acoperit  de  verdeaţă
      trarea  pieilor  verzi,  cumpărate spre vin­  Şi  la  judecată  voiu lua  sama  şi  nu voiu   Să  grăpează  locul  <în  lung  şi  de-acur-
      dere  între  membrii  cu  preţul  de  cum­  părtini  nimăruia  fără  sufletul  meu.  Aşa   mezişul,  ca  astfel toate  buruienile  să  fie
      părare  şi  un  magazin  de  vânzare.
                                                  să-’mi  ajute  Dzeu«.                      desrădăcinate  şi  uscate  de  căldura  soa­
            Membrii  ai  Reuniunii  pot  fi  numai                                           relui.  Astfel  de  lucrări  să  fac  de  agri­
      cei-ce  să  ocupă  cu  meseria  pe  teritorul    De încheiere  dl Tordăşianu exclamă   cultorii  din  străinătate  şi  sunt  bine  fă­
                                                  cu  cuvintele  dlui  protopop  Borzca  »da-
      Făgăraşului,  bărbaţi,  femei  şi  minoreni,                                           cute,  fiindcă  numai  cu  modul  acesta
                                                  re-ar  bunul  D-zeu  ajutorul  său,  ca  toate
      ceşti  din  urmă  exerciându-şi  drepturile                                            îşi  pot  scăpa  sămănăturile  câmpului  de
                                                  lucrurile  şi  întocmirile  sociale  ce  le  ve­
      prin  plenipotenţiaţi.  Membrii  solvesc  o                                            fel  de  fel  de  buruieni  vătămătoare  la
      taxă  de  20  cor.  odată pentru  totdeauna   dem,  precum  şi  această  societate  să   creşterea  acestor  sămănâturi.  Joate  o.-
                                                  nu apuce pe calea decadenţei, să le vedern
      şi  50  fîleri  taxe  la  pătrar  de  an.                                              goarele  (arăturile)  făcute  în  luna  Maiu
                                                  iarăşi  în  vigoare,  iarăşi  reînviate  şi  cu
            Reuniunea  are  în  fruntea  sa:  1.   puteri  nouă  de  viaţă  să-şi  continue   şi  Iunie,  îu  această  lună  să  ară  a  doua
       Comitetul  dirigent,  constătător  din  pre­                                          oară,  însă  de  această  dată  arătura  să
      zident,  viceprezident, notar, cassar, raţio •   calea!«                               face  de-acurmezişul  locului,  ca  brazdele
      cinist,  advocat  şi  9  membri,  toţi  aleşi    Intraţi  în  însăşi  şedinţa  literară,   să  se  fărăminţeze  mai  bine.  Aceste  ară­
      de  adunarea  generală  pe  3 ani.  2.  «Co­  notarul  reun.  dl  St.  Duca ceteşte  pro­  turi  să  fac  mai  la  suprafaţa  locului.  In
      mitetul  revizoral«  din  3  membri,  aleşi   cesele  verbale  ale  şedinţelor administra­  Transilvania,  după  ce  au  trecut  două
      pe  3  ani  şi  cu  dreptul  de  a  controla   tive,  iar’  după  dsa,  corul  improvizat  al   săptămâni  dela  această  arătură,  agri­
      birourile,  a  seontra  cassa  şi  în  caz  de   dlui  Ioan  Stanciu^  măiestru  zugrav  a   cultorii  săteni  grâpeazâ  locul  ca  pămân­
      lipsă  a  conchema  însuşi  adunarea  ge­   cântat  cu  simţ  câteva  cântece  corale;   tul  să  se  mârunţeascâ  şi  mai  bine.  A-
      nerală.  3.  «Comitetul  pacificator»  din   sodalul  măsar' dl  Ioan  Hedu,  urcând   ceastă  lucrare  mie  însă îmi  pare  de  pri­
      6  membri  ordinari  şi  2  suplenţi.  Jumă­  pentru  prima  oară  tribuna,  ne-a  procu­  sos,  cu  atât  mai  muit  cu  cât  să  ştie
      tate din  membrii  acestui  comitet  să  aleg   rat  multă  veselie  cu  «Pocăinţa  beţivu­  că  dacă  în  pământ  să  găseşte  puţină
      de  adunarea  generală,  iar’  cealaltă  ju­  lui»,  de  Speranţă,  mica  şcolăriţa  Măria   umezeală,  flora  microbiană  să  găseşte
      mătate  de  câtră  elevi  şi  sodali  pe  câte   Coleşanu,  a  plăcut  în  poezia  «întrista­  în  deplină  activitate  in  înmulţirea  ei  şi
       1  an.  El  funcţionează  de  sine  stătător   rea,  de  Alexandri;  dl  Nicolae  Işan  ne-a   la  asimilarea  azotului  în  folosul  sămâ-
      cu  prezident  şi  notar  ales  din  sinul său.   înveselit  şi  de data aceasta  cu mai multe   nâturilor  cari  au  a  să  face  în  toamnă.
      Chemarea  comitetului  pacificător  este    cântece  hazlii;  dşoara  Constanţa  Buz-
      a  petracta  şi  decide  asupra  divergen­  dughină  ne-a  predat  cu  destulă  naivitate   Seceratul  ovâm lui.  Pe  la  jumăta­
      ţelor  (neînţelegerilor/  dintre  stăpâni  şi   poezia  «La  oglindâ«,  de  Ccşbuc  soda­  tea  acestei  luni  sau  chiar  pe  la  sfîrşit,
      calfe  şi  ucenici.                         lul  cismar  dl  Cod rea  Popa,  cu un  basso   să  începe  sereratul  vasului,  care  ca  şi
                                                  puternic  şi  cu  o  voce  curată,  moale,   treeratul,  să  face  cu  aceleaşi  instru­
            E  caracteristic,  că  prezidentul Reu­
                                                  ne-a  captivat  toate  simţirile,  executând   mente  agricole.  La  hectar  ovâsul  poate
      niunei,  care  să  numeşte  de  membri  în
                                                  «Cântecul  haiducului»  şi  secerând  nes­  să  producă  dela  8 — 70  hectolitri.  Ovă
      graiul  zilnic  »Ţehiu-meşter«, agrăieşte în
                                                  fârşite  şi  binemeritate aplauze.  După re­  sul  să  întrebuinţează  la  hrană  animale­
       adunări  pe  .membri  cu  «Meşteri  Dum­                                              lor  şi  a  pasărilor  de  curte,  la  facerea
      neavoastră!»  în  loc  de  »Domni|or«  cum   citarea potrivită  a poeziei  „Rea de plată4',
                                                  de  Coşbuc,  prin  dl  L  Hedu,  a  urmat   pânei,  care  este  foarte  hrănitoare,  şi
      să  obicinueşte  la  alte  societăţi.
                                                  baritonul  nostru,  dl  Ioan  Stanciu  cu   amestecat  cu  orzul  la  facerea  berei.
            Societatea  astăzi  dispune  de  pu­
                                                  doina  din  «Moşul  Ciocârlan»,  ce  ne-a        La  cai,  ovăsul  să  dă  după  ce  au
      ţină  avere,  dar’  pe  timpul  ţehiurilor  a   încântat  şi  fermecat.
      ajutat  bisericile  române  din  Făgăraş cu                                            trecut  două  luni  dela  secerat.  Paiele  de
       mii  de  floreni.  Astfel  în  1878  au  făcut   Terminat  programul, între azistenţii   ovâs  să  pot  da  ca  hrană  la  toate vitele
      la  biserica  gr .-or.  de  acolo  un  prapor   cam  100  la  număr  s’au  sortat  11  bro­  când  sunt  bine  păstrate  şi  sunt  mai
      în  preţ  de  1000  cor.                    şuri  folositoare.                         hrănitoare  decât  paiele  de  orz.
            Membrii  societăţii  astăzi  să  ocupă     Dl  Tordăşianu  având  să  părăsască        Macul,  dacă  sa  copt  să  zmulge
      exclusiv  cu  argăsitul  pieilor  de  oaie,   pe  câte-va  săptămâni Sibiiul, mulţămeşte  sau  să  taie  cu  secera  sau  cu  un  topo-
      mai  sles  lucrate  în  alb  şi  foarte  rar  în   participanţilor  şi-i  roagă  să  aziste  şi  la   raş,  după  secerat  să  face  mici  snopi,
     / negru  sau  roşu.  La  lucrarea  pieilor  să  lucrările  ulterioare  ale  Reuniunei  ce  să  care  să  fac  glugi,  să  lasă  15  zile  în
      foloseşte  »scumpia«  /un  tel  de  floare   vor  conduce  cu  vrednicie  de  harnicul   bătaia  soarelui  şi  după  aceea  să  treeră,
      ca  trifoiul/  adusă  cu vagoanele  din Bul­  nostru  comitet  în  frunte  cu  zelosul  vice­  sau  să  bate  cu  un  băţ.  După  treerat
      garia.  Pieile  crude  să  cumpără  din  Fă­  prezident  dl  C.  Poponea  şi  de  notarul   seminţele  să  dau  la  ciur  de  două  ori
      găraş  şi  jur,  apoi  din  Braşov,  Sibiiu,   dl  St  Duca.                           ca  să  se  cureţe  bine,  să  pun  la  maga­
       Mediaş, Sighişoara,  Cetatea-de-baltă  etc.,                           » ălătorul*.   zie  unde  să  păstrează  până  la  vînzare.
                                                                               C
      iar’  cele  lucrate  să  desfac  cam  tot  în                                          Macul  produce  la  hectar  20— 26  hec­
      aceleaşi  oraşe,  dar’  mai  ales  în  Braşov.                                         tolitri.  Uleiul  ce  să  scoate  din  semin-
   1   2   3   4   5   6