Page 1 - Bunul_Econom_1906_30
P. 1
Anul Vtt. Or&ştie (Szăszvâros), 8 August n. 1806. Nr. 30
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURA» INDUSTRIE $1 COMERCUJ
ORGAN AL: „Reuniuni Economice din Orâştie1' ţi „Reninsii române ie agricultură din comitatul Sibiinlni"
A B O N A M E N T E : APARE: I N S E R Ţ I U N I :
Pe in 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după. tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Rom&nia şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
românească In sine. E drept, că mai Reuniunea economică din comita
înainte de asta cu vre-o 20 de ani tul Sibiiu)ui s’a înfiinţat la anul 1888.
ş’au făcut încercări pentru înfiinţarea Dela înfiinţarea sa, ea a ţinut apoi în
unei astfel de reunhmi, dar’ nus’a pu tot anul câte o adunare generală prin
tut obţinea aprobarea statutelor. Astfel comunele din comitat, unde a arangiat
Cine nu ştie din păţania sa de a trebuit să ne mulţumim şi noi cu expoziţiuni de vite, a ţinut prelegeri
toate zilele, cât de greu îi vine unui două reuniuni mai mari dc ecestea la economice despre creşterea vitelor, eco
om singuratic, până când îşi poate să Sibiiu şi Orâştie. nomia câmpului, înfiinţarea tovărăşiilor
vârşi şi numai afacerile sale economice? Dar’ dacă nu nis’a îngăduit înfiin economice, însoţirilor de lâptârit, a în
Cine nu ştie de altă parte, că chiar şi ţarea unei reuniuni deosebite pentru soţirilor Raiffeisen ş. a., aşa că mai
afacerile familiare şi economice ale unei economie, avem »Asociaţiunea« şi în toate comunele, în cari reuniunea şi-a
singure familii, să pot săvârşi mai uşor înţelesul statutelor ei, s’ar putea înfiinţa ţinut câte o adunare, rămas după
şi mai îngrabă, dacă să pun mai mulţi sub conducerea secţiei economice, tot aceea sau cu câte o tovărăşie econo
membrii laolaltă »cu puteri unite?» felul de însoţiri de acestea. La noi mică, sau cu câte una de ale lui Raif
Din acestea va înţelege ori-şi-cine par’că-i făcătură, cum să zice, că în feisen ş. a.
pentru-ce astăzi, de sus dela ministru dată ce porneşte cineva o însoţire de Reuniunea numiţâ a mai tipărit
până jos la primarul satului, toţi sunt folos obştesc, în loc ca sâ-i urmeze pe cheltuiala sa şi anumite scrieri eco
de un gând şi o simţire, ca precum îţi tcată suflarea, după cvîm să întâmplă nomice mai scurte, scrise la înţelesul
familie să însoţeşte bărbatul cu soţia la alte naţiuni, unii nţi numai că nu poporului, pe cari apoi le-au împărţit
sa, ca să poată purta sarcinile familiare‘ să codesc, dar’ mai îndărătnicesc chiar cu prilejul adunărilor generale în cinste,
mat uşor, aşa e defipsă ca şi In co şi pe alţii. Vorba Româaufcii: »Când nu numai între meihbrii reuniunii, ci
mună, cerc, comitat şi ţară sâ. se în- chiar şi celorlalţi ascultători, cari ştiau
soţască mai mulţi oameni laolaltă în scară, în loc ca să i urmeze şi ceialafp, I c lîf a r ă tâ u -• •
societăţi pentru un scpp anumit, pe aceia nu numai că nu-l< urmează, dar’ reuniune şi cetirea cărţilor.
care apoi să! poată duce mai uşor chiar clătină de scară, ta să cadă jos La stăruinţa acestei reuniuni s’au
la isbândă. şi cel-ce s’a ridicat»'. Dovadă avem în înfiinţat până acum tovărăşii economice
privinţa aceasta chiar activitatea la unele în comunele: Sebeşul-săsesc, Apoldul-
Intre societăţile acestea de folos
obştesc, cele mai lăţite sunt reuniunile din despărţâmintele »Asociaţiunii«. român, Sâlişte, .Gurarîului şi Avrig, iar’
(însoţirile) economice, cari încă pot să Să nu ne perdem însă nădejdea însoţiri de împrumut sistemul Raiffei
fie de mai multe feluri precum: reu şi să credem cumva, că aceasta nepă sen s’au înfiinţat în comunele: Aciliu,
niuni economice pentru lăţirea cunoş sare, ce să arată pe unele locuri, o să Apoldul-român, Bungard, Ilimbav, Lo-
tinţelor de lipsă pentru creşterea vite dureze încă mult timp tot aşa. Nu! O man, Magu, Mohu, Pianul-român, Ră
lor şi economia câmpului, tovărăşii eco să vină ele cât mai curând alte timpuri chita, Roşia-săsască, Vestem şi Nucet.
nomice pentru procurarea uneltelor de mai bune, cu nişte luptători mai har Afară de acestea reuniunea nu-
lipsă pentru plugărit, reuniuni pentru nici şi mai însufleţiţi, cari o să ştie nu m tă mai împarte în cinste între mem
asigurarea vitelor, pentru valorizarea numai conduce mai bine, dar’ cari o bri săi în tot anul câte o viţea de soiul
laptelui, reuniuni Raiffeisen ş. a. să ţină şi o disciplină mai aspră în »Pinzgau«, pe care după-ce o creşte şi
oaste, ca astfel aceasta să nu mai poată are prăsilâ dela ea, trebue să o dea
La noi în Ungaria sunt cunoscute dezerta de sub steag nepedepsită. Pe iarăşi înapoi la prima fătare, apoi să-
mai multe reuniuni de acestea econo paginile istoriei noastre, să mai văd mânţe de trifoiu, luţernă, cânepă ita
mice mai mari, cari lucră în unele ţi destule epoce de acestea de amorţire liană, napi, măzăriche ş. a. precum şi
nuturi în interesul economilor maghiari. şi umilinţă, dar’ câte un geniu mare a altoi nobili, pentru sădirea cărora tri
Afară de reuniunile acestea numite ştiut să deştepte obştea întreagă »din mite câte un delegat din sînul comi
»regnicolare«, mai fiecare comitat îşi somnul cel de moarte». tetului central.
are însoţirea sa oficioasă economică, Până când vom avea prilej, ca să Pentru cultivătorii de poame, cari
pe lângă care pe unele locuri mai putem constata şi pe terenul reuniuni pe unele locuri nr le-au putut desface
funcţionează şi câte una privată. Reu lor economice o lucrare mai mănoasă, cu preţ, său că nu le-au putut nici
niunile acestea mai mari, îşi au apoi să luăm de pildă pe cele două reuni usca cum să cade, a înfiinţat în Sălişte
despârţămintele lor, cari pe unele lo uni mai mari economice comitatense un cuptor pentru uscatul poamelor sis
curi să râmuresc până şi în comunele dela Sibiiu şi Orăştie şi să vedem, că temul »Cazenille«, cu ajutorul căruia
cele mai mici. cum şi ce au lucrat ele dela înfiinţarea apoi să pot usca poamele mai uşor şi
Noi Românii până acum nu avem lor până astăzi şi apoi să ne cugetăm, mai bine tot-odată, ca în cele ordinare.
o reuniune aşa mare regnicolară eco că oare n’ar fi bine ca să urmăm ace Acestor lucrări înţelepte şi cu cap,
nomică, care să cuprindă toată obştea lora pretutindenea? este a să ascrie împrejurarea de toţi
