Page 2 - Bunul_Econom_1906_30
P. 2
B U N U L ' E C O N O M ;________ ___________ Nr. 30
mK im ia c i în comitatul Sibiiului repetiţie statul, confesiunile, singuraticii învăţământul din obiectele generale- îl
« w lf r f acum economii noştri unii cu şi corporaţiunile. provăd învăţătorii şcoalelor elementare
alţa pe terenul economiei de câmp şi : înfiinţarea şcoalelor economice de din comună, — la şcoala economică cu
vite, preotm şâ pe acela al însoţirilor repetiţie cu caracter necomunal numai învăţător specialist învăţământul de spe
economice, aşa încât să poate zice fără în acel caz liberează comuna de orga cialitate îl prevede un învăţător deose
tăuni, ci acest comitat este unul din nizarea şcoalei economică de repetiţie: bit numit sau ales în postul. învăţăto-
tre cele mai înfloritoare, în ce priveşte 1. dacă toţi cei obligaţi la învăţămân resc de specialitate sistemizat în acest
starea materială înfloritoare a locuitorilor. tul de repetiţie beneficiază de instruc scop, — învăţământul din obiectele ge
O soră mai tinârâ a şcestei reu ţiune, 2. dacă şcoala economică de re nerale însă îl provăd învăţătorii şcoale
niuni este cea dela Orâştie, care s’a petiţie cu alt caracter satisface de fapt lor elementare existente în comună.
născut numai la anul 1899. Dar’ deşi toate condiţiunile, respective prelucrâ Organ:zarea şcoâlei economice de
aceasta până acum este^*nu'rft"â1 o co tot materialul de învăţământ marcat în repetiţie cu învăţător specialist, deose
pilă zburdalnică, totuşi poate arăta şi această organizaţiune şi în acest plan bit este de dorit In comunele, . a) cari
ea multe lucrări săvârşite în folosul ob- de învăţământ. au un hotar mare, şi prin urmare lo
ştei româneşti. Intre acestea sâ poate ■■§: 10.' cuitorii lor să ocupă în genere cu agri
număra de sigur şi înfiinţarea organu Dacă pe lângă o şcoală poporală cultura; b) unde comuna este în stare
lui său »Bunul Econom «, care acum elementară să organizează şcoală eco a da din propria putere pentru scopu
de 7 ani este un străjer neadormit al nomică der repetiţie, şcoala de repetiţie rile învăţământului practic un teritor
intereselor economice nu numai din generală a aceleia să sistează. Din con mai m<ire, de 15—20 jugâre catastrale
acest comitat, ci de pretutindenea, pe tră, în comuna în care, afară de şcoala şi pe acesta este capabilă a-1 provedea
unde odată a putut străbate cu plugul de stat, mai sunt una sau mai multe şcoale corespunzător scopurilor învăţământului
său oţâlit, ca să spargă pământul îm- confesionale, şi pe lângă aceste nu este economic; c) unde numărul copiilor de
petrit de nelucrare, aşa ca acela să organizată şcoală economică de repe ambele sexe obligaţi la învăţământul
poată produce apoi roduri îmbelşugate. economic de repetiţie face cel puţin
tiţie, toţi cei obligaţi la învăţământul de 120; d) unde poate provedea teritorul
Dacă aceste două reuniuni precum repetiţie în loc sunt datori să frecven de praxă cu sala trebuincioasă de în
■ ■ şi organul lor, nu au putut să facă şi teze şcoala economică de repetiţie ce văţământ şi cu edificiile necesare în
mai mult până acum, vina de sigur nu este în legătură cu şcoala de stat. scopul economiei.
este a lor* ci a acelora, cari ar trebui
să le sprigineasCă mai bine. Să sperăm Cap. II. §. i a
însă, că în viitorul cel mai apropiat să Modalităţile organizării şcoalei econo La organizarea şcoalei economice
va spori şi oastea lor, cu oşteni har mice de repetiţie, teritorul pus în ser de repetiţie primăria comunală proce
nici şi însufleţiţi pentru interesul ob viciul învăţăinântului practic, provederea dează în modul următor:
ştesc, atunci apoi de sigur va urma şi cu recuizitele necesare^ l . Inspecţia locală a şcoalei eco
pe acest teren o biruinţă măreaţă. nomice de repetiţie cu caracter comu
§ n . nal o provede scaunul şcolar comunal.
Io a n Georgescu.
Şcoala- economică de repetiţie să Prin urmare, dacă in comună nu ar
poate organiza în două feluri: sau exista şcoală comunală, —• reprezen
Şcoala economică de repetiţie. ca şcoală economică de repetiţie stând tanţa constitue scaunul şcolar comunal
în legătură organică cu vre-o şcoală în senzul §-lului 9 al art. de lege
(Urmare.) poporală elementară .. b) s’an cu totul XXVIII din 1876 In scaunul şcolar eoni
§. 9. - \ independentă. stituit pentru scopurile şcoalei econo
Afară de comună, ca susţinător ob La cea dintâiu atât învăţământul mice de repetiţie să vor alege pe cât
ligat al şcoalei economice de repetiţie, de specialitate — pe lângă un onorar posibil astfel de indivizi, cari manipu
mai pot înfiinţa şcoală economică de corăspunzător de trebue fixat — cât şi lează independent cu succes o econo-
F O I Ţ A ^ Şi cu ochiul când îi face
Pluguleţului de zor,
Să-i dea brăzda ce-1 preface , -- «—»...
(E âatecul ogorului. Sîn de maică roditor. — Un pustnic trăia într’o pădure fără să
se teamă de fiarăle sălbatice; el vorbea şi să
Am o ţară am o casă, Inima în mine creşte înţelegea cu dânsele de minune.
Am un neam, am un ogor... Şi dă mugur de ’nflorit, Intr’o zi pustnicul sâ întinse sub un
Cui mă plânge zicu-i: »lasă, Şi ca mine voiniceşte, copac; tot acolo să adunară, pentru a pe
Nu mă tem de viitor«! Cine ’n muncă-i potrivit? trece noaptea, un corb, un porumbel, un cerb
şi un serpe. Aceste animale începură a dis
Drag sunt ţării — ea mie dragă; Şi ca mine Cine-şi poartă cuta între ele asupra origine! răului în lume.
Casa, — nu pot fără ea; Floarea hărniciei lui? Corbul zise:
Neamul, — ’mi inima ’ntreagâ, Cui îi bate sporu’n poartă — Eacă dela foame he vine tot răul.
Iar’ ogorul viaţa mea. Cum îmi bate mie, —- cui ? Când îţi poţi găsi hrana şi mănânci în
linişte acăfat de o cracă, totul îţi surîde, to
în ogor le văd pe toate, Doamne, ţine 1 temelie tul e bun şi îmbucurător. Dar’ ia să ajunezi
El, la toate-i legământ: Vieţei noastre, tuturor, — numai două zile şi ai să vezi că nu-ţi dă
Să-mi încapă ’ntr’însul poate Că prescura sfântă, — ţie inima nici măcar sâ priveşti natura. Te simţi
Bucuria pe pământ. Ţi-o aducem din ogor! agitat, nu-ţi găseşti loc, n’ai un minut de li
N. Rădulescu-Niger. nişte. — Dacă ăi vedea atunci o bucată de
De sub nea când mi-s’arată carne e şi mai rău: te repezi asupra-i fără
Ici cu grâul înfăţit, să te mai gândeşti.
Ici cu faţa lui curată Poate să te zdrobească cu petri, să te
De tărâm întinerit; slăşie cânii şi lupii, tu nu ţi laşi prada.
