Page 3 - Bunul_Econom_1906_30

Nr. 30 B U N U L E CO N OM Pag 3.

mie mai mică sau mai mare, — aşa- învăţătorului, respective pentru-ca scau­ Acolo ţăranul are cerinţi şt nevoi mai
darâ proprietari de pământ, oficiali eco­ nul şcolar să publice concurs la postul mari decât .ii no~t’U; dar’ ştie să ş-le
nomici, economi pricepuţi, Inspeeţiunea' de învăţător specialist. Dacă comuna îndeplirleasc.i. Munca lui şi a gloatt* lui
locală a şcoalei econom ce de repetiţie organizează şcoala cu învăţător specia­ e spornică şt le dă de unde să ducă
ce este în legătură cu şcoala de stat o list cu ajutorul statului, hotărîre t res­ vieaţă omenească.
provede curacoratul şcoalei de stat. pectivă este a să înainta pe calea ins­ E lucru nefiresc ca un om sâ nu
pectorului reg. de scoale comitetului dorească traiu bun, port curat şi fru­
2. Scaunul şcolar comunal stabi­
leşte, că în şcoala economică de repe­ administrativ. (Va urma). ■ mos. Asta e fot una ca şi cum ai cere
tiţie ce este a să orgatvza, câţi copii săracului că, dacă e nevoiaş, să nu-i fie
obligaţi la învăţământul de repetiţ e foame ori frig. Tot aşa e şi cu luxul.
sunt a sâ îndruma; şi încât comuna — Fac oare lux ţăranii? Sâ ştie că, de ce un norod e mai ră­
conform celor cuprinse in cap. 1. este mas în urmă, de ce îi plac mai mult
obligată la organizarea şcoalei econo­ E lucru obicinuit a critica mereu gătelele şi podoabele. A cere fetelor şi
mice de repetiţie, face proiect repre­ luxul dela sate. După unii, el a ajuns nevestelor să nu dorească îmbrăcăminte
zentanţei comunale referitor la urmă­ să fie pricina adevărată . de nevoie şi frumoasă, e a le cere lucruri peste pu­
toarele: care teritor şi cât de mare sărăcie a săteanului. Cred că e o pă­ terile lor. îndată ce vor avea cât de
îl crede acomodat scopurilor şcoalei; b) rere cam greşită această spaimă de luxul puţini bani, îi vor da pe podoabe, fiind-că
ce fel de şcoală economică de repeti­ ce-or fi făcând ţăranii şi că nu el e un neînvăţat e mai iubitor de deşertă­
ţie ţine câ e necesară a fi organizată; pricina nevoiei şi a sărăciei ciuni şi îngâmfare. Pentru el e fericire
c) câte cheltuieli necesitează provederea Cine-a văzut ţărani germani, fran­ mare să se uite lumea la el şi la po­
cu cele trebuinciose a teritoruiui de cezi ori olandezi, nu să va speria de doabele lui. La drept vorbind, cine pe
praxă a şcoalei ; d) câte speşe stabile luxul ce face ţăranul nostru, dimpotrivă lume nu doreşte sâ uimească lumea?
anuale iau în prospect pentru remune­ va găsi că trăeşte rău, că sâ îmbracă Unul urmăreşte acest scop prin podoabe,
rarea învăţătorilor; e) este între învăţă prost şi rău, dacă nu umblă aproape altul prin faptele lui, prin vitejie ori
torii din comună învăţător cualificat zdrenţos; iar’ locuinţa, pe multe locuri, talent.
corespunzător cerinţelor de mai jos, care e mai proastă decât a vitelor din Dorinţa de a uimi lumea o avem
va fi a sâ aplica conform prescriselor alte ţâri. cu toţii, mai mult ori mai puţin, numai
ce să va înşira mai la vale. Cine din noi a - văzut şi nu s’a mijloacele ne sunt altele.
Reprezentanţa, la propunerea cu- minunat de hainele de sărbătoare ale Dacă ţăranii ar fi lipsiţi şi de ce­
ratoratului respective a scaunului şcolar, ţăranilor bavarezi? Bărbaţii cu haine rinţa podoabelor, atunci âr fi ca şi acei
oferă teritor acomodat pentru scopurile bune de stofă de lână, trainică, cu nenorociţi Negri, cari stau toată ziua
şcoalei economice de repetiţie, stabileşte ceas la brâu, cu pălării curate, cu ghete tolăniţi, cari muncesc numai atât cât să
respective votează provederea aceluia, lustruite, în sfârş t cu port curat, îngrijit. nu piară de foame. După ei, numai
cu toate cele necesare, cum şi onora­ Femeile şi fetele cu haine frumoase de moartea e mai rea decât munca. Deci
rul învăţătorului, eventual în caz de or­ lână, cu pieptare de^ catifea, cd bro- nu trebue să vedem în lux sărăcia ţă­
ganizare a şcoalei cu învăţător specia­ boadecşi şorţuri xlem ătuse; unele cu ranului, căci alta e pricina.
list salarul anual al învăţătorului. Re­ ceas, medaleoane şi inele de aur. Vezi Râul e că nu-’şi sporesc veniturile,
prezentanţa, cu conziderare la cele cu­ un popor de ţărani muncitori, cu faţa nu iac să le fie munca mai producă­
prinse în § 3, stabileşte, că învăţămân­ şi manile pârlite de soare; dar’ voinici toare.
tul în şcoala economică de repetiţie şi bine îmbrăcaţi. Văzându-i nu zici că Sporirea veniturilor ţărăneşti e sin­
asupra căror râmi, agricoli sâ se extin­ merg la petre din pricina luxului, ci gurul leac. Îndată ce vor avea de unde
dă; hotărîrea reprezentanţei aprobată simţi di mire şi fără voie îţi zici-«Aceş­ şi vor fi mai cuprinşi, luxul nu-i va
de forul competent o transpune scanu- tia au menirea de a cuceii pământul!«, apăsa. Omul cuprins nicf nu ţine atâta
lui şcolar comunal în scopul alegerii căci din toate să vede vrednicia lor. de mult să facă lux peste puterile lui.

— Câţi dintre noi n’ati ptrit astfel! — Dacă am trăi liniştiţi împreună, dacă geată. Allă-dită vre-uu t pure trece pe .lângă
— Tot răul, deci, vine dela foanţe! nu ne-am căuta gâlceava, atunci toate ar ţine vre-o pasăre dă din aripi, sau vre-o
Porumbelul zise: meige bine; dar* e destul că numai un lucru ghindă cade din copac si ţ’e ţi-se pire, că
— După mine nu dela foarre vine răul. să nu ţi-să facă după pla. si lacă-ţe supărat, eşti gonit de vre-o fiară sălbatică, şi fugând,
Tot râul vine dela dragoste. înfuriat; n’ai alt gând, decât să-ţi sco.ţi năca-' dai peste nenorocire. Alte-ori, spâr at, alergi
— Dacă am trăi singuri, n’am avea zul pe ci ne-va .şi atunci te svîrco.’eşti ca un fără să şti unde; faci o săritură gieşiiă şi te
atâtea de îndurat ! Am fi cel puţin s nguri ca turbat şuerând şi căutând să muşti. Nu mai prăbuşeşti în vre-o prâp.astie, unde ţi-se i uimă
şi suferim 1 Dar’ vezi câ noi trăim întotdea­ Si milă de nimeni; ai muşca pe tatăl şi mama zilţle. Somnul nu te prinde; cu ochiul aţin­
una în companie şi-ţi iubeşti atât de mult ta; te-ai muşca ţ>e tine însu i. Această stare tit la tot ce te înconjoară,-cuprins in veci de
soţia, încât te uiţi pe tine, n’ai nici un mi­ nenorocită îţi scurtează zile e. frică, n’ai lin şte nici un minut.
nut de lin ste, nu, le..-gândeşti, decât la ea; — Tot râu! v n e dar’ dela răutate. — Tot răul vine deci dela frică.
A mâncat oare ? Ir este destul de cald ? Când Cerbul zise: Veni şi rândul pustnicului. El zise:
să depărtează niţel de tine te simţi cu totul Nu, nici dela răutate nici dela dragoste, — Nu e nici foamea, nici dragostea,
perdut. Te chinueşte gândul 'că un altul a nici dela foame nu vine râul; <1 vine dela nici răutatea nici frica cari dau loc la neno­
ademenit-o, sau că au fost prinsă de oameni. frică. Dacă s’ar putea sâ nu ne fie fiică, to­ rocirile noastre, ci numai dela natura si pro­
Te pui în căutarea ei şi caz tu în cursă, fie tul ar fi bine. priul nosiru temperament ne vine ori ce rău,
în porumbarul altuia, fie în vre-un laţ.. Dacă —— Noi putem alerga cu uşurinţă ; sun­ căci in ele domneşte foamea, dragostea, rău­
ţi-să perde păreche-'1, nu mai mănânci, nu mai tem viguros’, ne putem apăra contra unui tatea şi frica.
beai, fiu tarei alta derât s’o cauţi, şi să plângi. animal mic cu o singură atingere de ■ corn.
Câţi nu mor astfel dintre noi! Deci răul nu De cel mare fugim. Cu toate acestea murim
vine dela foame, ci dela dragoste. de frică. O ramură de trosneşte în pădure
— Şarpele zise: o foaie de să mişcă, spaima te cuprinde.
— Nu, răul nu vine dela foame, n:ci In;ma începe să ţi-se bată, ca si când ar voi
dela dragoste, ci dela răutate. să sară difi pept, şi o rupi la fugă .ca o să-