Page 5 - Bunul_Econom_1906_30

Cumpărare de cai. Ministrul reg. mâneşti în capitala Ungariei («Poporul
Ştiri de tot felul. ung. de agricultură provoacă pe eco­ Român«), — murindu-i soacra, n’a fe-

nomi, ca să anunţe, dacă au de vândut cut obicinuita pomană, ci a dat 100
Din Orâştie. cai, cari au trecut de trei ani şi jumă­ cor. (o sută) pentru baza unui fond, din
Adunarea generală a despărţămân­ tate, însă nu sunt mai bătrâni de opt care să se ajutoie săracii din sat. Fon­
tului Orâştie a „Asociaţiunei" s’a ţinut ani. Cei-ce doresc să vândă astfel de dul acesta să alimentează din diferite
ieri în 2 August st. n. în biserica din cai, sunt provocaţi să anunţe aceasta contribuţiuni spre acest scop. Fapta
• Orâştie şi a decurs în ordine amâsu- ministrului de agricultură cel mult până aceasta să laudă prin sine însăşi — şi
rat programului, pe, care noi Ja timpul la 10 August a. c. '(arătare cu timbru credem dorinţa celor mulţi este, că pă­
său nu i’am putut publica, pentru-că nu de 1 coroană) arătând totodată comi­ gubitorul obiceiu al pomenilor să fie
tni-s’a trimis. S'a ţinut două prelegeri tatul, oraşul, ,satul sau moşia, unde să înlocuit cu alte obiceiuri vrednice de
din sfera tovărăşiilor, ascultate de un află caii, precum şi preţul de vânzare. adevăraţii creştini şi oameni.
*
public prea puţin număros, decum să Caii ca şi în anul trecut- să vor exa­
aştepta. Tot cu aceasta ocaziune s’a mina, cumpăra şi primi prin comisiuni Exportul de carne di n Ro­
octroat înaintea publicului un fel de exmise în unele centre, ce să vor sta- mânia In Anglia. Ministrul român al
comitet al «Reuriiuriei economice« din veri amăsurat anunţurilor Intrate la mi­ agriculturei a încheiat contractul cu d.
Orâştie, ca şi cum acela ar fi fost ales nister. Cu privire la materialul de cai Andrews, reprezentantul unui consorţ
de adunarea generală a acestei reu­ ce să află în hergheliile Statului să vor de capitalişti din Londra, în scop dea
niuni După-ce însă convqcătoriul co­ primi numai cai de 185 cm. înalţi. -să începe exportul cărneî din România
mitetului pentru o adunare generală le­ * . . în Anglia, prin ajutorul vapoarelor pro-
gală, n’a fost publicat în nici un ziar Lăcustele pe pustele Ungariei să văzute eu aparate de a conserva de
în confarmitate cu statutele, această, înmulţesc în mod foarte îngrozitor. Mi­ stricare. Contractul a fost semnat de
pretinsă adunare generală nu să poate nistrul de agrigultură a luat măsurile ministrul agriculturei, şi acum să află la
conzidera de . legiuită şi noul co­ de lipsă pentru stârpirea lor. A trimis conziliul de miniştri. Prin contract mi­
mitet nu are nici o valoare. Re­ 200—300 maşini. nistrul agriculturei arendează reprezen­
gretăm că o astfel de v «Reuniune Pe Hortobâgy sunt atât de multe tantului capitaliştilor din Londra, moşii
de ale statului, una din jud. Iaşi alta
folositoare să conduce cu atâta uşurinţă încât pe unde sburau ele soarele nu în jud. Buzău şi alte două în judeţele
şi loveşte în bunul simţ al membri­ strălucea, par’că cqrul ar fi acoperit cu
Brăila şi Ialomiţa. Suprafaţa celor 6
lor ei prin apucături de clicărie con­ nori grei. » J\«
damnabilă. Foaia noastră ca organ al , * moşii trece de 5009 hectare. Arenda­
ei nici n’a fost încunoştinţată despre Muşcătură de omidă mortală. rea e făcută pe termin de 25 ani. Aren­
datorii vor înfiinţa şi susţinea (ciurzi)
ţinerea adunării, ca să poată face atenţi Cetim în »Pop. Rom.« că un proprie­
*,pe membrii să participe la o astfel de tar dintr’o comună din Sâtmar cule­ tamaslâcuri de vite şi vor cultiva pe te­
adunare generală, unde era vorba des­ gând, într’o zi din săptămânal, trecută, renurile ce au arendate, numai plante
pre o reconstituire sănătoasă şi nu de poame, a fost muşcat de o'Omidă ia a căror producte să consumă deadrep-
o cârpitură cu elemente de speculaţiune .gât. Până Ia miezul nopţii gâtul neferi­ tul. cultura cerealelor de export fiindu-le
în tovărăşii, cum s’a întâmplat de astâ- citului s’a umflat tot mai tare, • durerile interzisă. Arendatorii să obligă a pro­
cura statului tauri pentru îmbunătăţirea
dată. Altcum toate lucrurile din Orăştie creşteau tot mai mult, până ce dimi­ rassei vitelor cornute mari, iar’ peste
astăzi, merg înainte ca racul şi nud mi­ neaţa — cu tot ajutorul medicului, -—
rare dacă oamenii în loc să se înţâleagă, proprietarul a murit. cel mult 5 ani să înceapă a exporta
mai mult să învrăjbesc. carne în Anglia. Ministeriul român li-a
mai acordat şi avantagiile legei indus­
Sperăm însă, că lucrurile o să se In loo de pomană. »G. de D.« triale.
întoarcă spre bine şi-că cei oetroaţi îşi scrie : E obiceiul la poporul nostrru de-a *
vor da seamă de datorinţa ce li-se im­ să face pomană din partea celor rămaşi Un urs de mărime uriaşă a fost
punea pentru-ca »Reuniunea« aceasta să în urma morţii celor deaproape. In prin­ puşcat zilele trecute în munţii (Triatu­
nu-’şi pericliteze existenţa.
cipiu e, că să face pomană săracilor lui, din partea dlui căpitan din regi­
Raportorul. pentru odihna sufletului răposaţilor; de mentul 31 de infanterie din Sibiiu, Au­
*
fapt însă să tind mese şi să toarnă ra­ gust Spiess de Braccioforte. Şepte nopţi
T urneul Z B ârsan. Serata tea­ chiu şi vin înrudiţilor şi nerudiţilor din a stat la pândă dl căpitan, şi abia în
trală din 2 Iulie a c. ţinută în sala dela sat şi vecini, săracii fiind eschişi aproape noaptea a opta a putut să culce la pă­
hotelul Transilvania din Orăstie a fost totdeauna. Şi pe urmă din pomană să mânt ursul care anul trecut a mâncat
foarte bine cercetată de publicul ndstru trezesc oamenii la ospăţ şi dela păre­ 25 de vite mari, iar’ anul acesta încă
din loc şi jur nu putem decât să adu­ rea de râu după răposatul ajung în chef făcuse mari stricăciuni. Ursul avea o
cem laude tinărului' nostru artist Z. Bâr­ şi veselie. Dar’ cine ar putea înşira lungime de doi metri şi jumătate, şi o
san şi soţilor săi, dşoarei Olimpia Bra- toate scăderile şi păcatele astorfel de greutate de două mâji metrice.
şovian, şi dlui N. Băilă, cari prin pre- pomeni. Nemulţămirile cele multe, ba şi *
staţiunile lor eminente n-ea procurat o fu râturile de pâne ş. a. n’au darul de­ Prinţ rus sinucigaş. Prinţul
seară dintre cele mai plăcute Dorim cât de a te înstrăina de acest obiceiu Alexandru Mihailovici s’a împuşcat. E
•deplin succes şi încurajare tinerilor ar­ — frumos în vremi le de mult — prea numai o săptămână de când s’a căsă­
tişti peste tot locul, pe unde vor merge.
degenerat astăzi. împotriva acestei da­ torit. Are un copil născut din flori
Totodată publicăm serata teatrală tini, care nici o mulţămire nu procură, Prinţul are 32 de ani, iar’ ea 21 înainte
ce să va da în Deva în sala Redutei, să ridică toţi oamenii pricepători şi lu­ de ce s’a împuşcat a chefuit toată noap­
Duminecă în 5 August, st. n. 1906: în­ minaţi, cari au fost şi sunt martorii ei tea şi numai dimineaţa la orele nonă
ceputul la 8 seara. Să va reprezenta: oculari. Şi ici colo a ’riceput să fie în­ s’a reîntors acasă. A cerut revolverul
1.) » Marinarul« Dramă într’un act de locuită în mod mai creştinesc. — Aşa şi s’a împuşcat. Cauza e necunoscută.
A. Theuriet 2.) Declamaţie. 3) «Furtuna să scrie, că harnicul cantor român din *
•Casnică* Comedie într’un act. După Măieruş (lângă Braşov), dl Ioachim Lai- Folosul râmelor. Cine dintre ce-
■teatru urmează dans. ner, care între altqle să poate lăuda şi titoriL noştri n’ar cunoaşte râmele, şi to­
* cu înfiinţarea celei dintâi tipografii ro­ tuşi puţini vor fi, cari cunosc însâmnă-