Page 6 - Bunul_Econom_1906_30

r«*-6 BUNUL ECONOM Nr 30

tatea deosebită, ce o au râmele pentru au fost chemaţi oaspeţii la prânz, ne­ Sfaturi.
agricultori Râmele să află mai în ori­ gustorul puse pe mase o tipsie acope­
ce fel de pământ, îndeosebi însă le aflăm rită. Pe când mâncau istorisi negustorul Scurgerea oleiului din cireşL
in pământ reavăn şi humos. In astfel de pretinilor săi, ce avea de gând să facă S’au căutat mereu mijloac de a opri
pământ ele îşi fac canaluri cari pătrund soţia sa, le aminti şi de preţul cel mare scurgerea cleiului la cireşi şi din în­
în pământ până la o adâncime de 2 al păstrăvilor şi în urmă le zise, că s’a tâmplare s’a găsit un nvjloce practic prin
metri. Canalurile acestea să sfârşesc în- socotit, să le dea un fel de lucate întrebuinţarea de săpun negru. Proce­
tr’un gogoloş, în care râmele; iernează. însă şi mai bune. Atunci descoperi far­ darea e foarte simpla. Sâ face din acest
Râmele să nutresc cu materii organice, furia ' şl le grăi: »In locul păstrăvilor săpun o pastă, cu care să unge coaja
ce le află în pământ. Câte odată rod sunt aici 30 de galbini, vă rog luaţi vătămată; pe deasupra să pune o le­
şi frunzele sfectelor, varzei şi ale altpr fieştecare câte unul şi daţi-1 unui sărac. gătură. Prin acest mijloc au fost scă­
plante, prin ceea-ce fac şi ceva pagubă, Cred că şi d-voastră vă plac mai bine paţi de peire mulţi cireşi.
care însă nu poate fi luată în conzide- bucatele acestea, decât păstrăvii!« —
rare faţă de folosul mare, care ni-’l fac »De bună seamă«, răspunseră cu toţii
prin lucrul lor, care’l săvârşesc sub pă­ într’un glas, iar’ unul dirftre ei adause: Cum examinăm ochii la cai?
mânt. Prin canalurile făcute de râme »Eu cred că n’am isprăvit cu asta; ca Oamenii noştri în regulă aşa cearcă ori
aierul întră mai uşor în pământ, c'eea- bucatele să fie şi mai bune, aşa gân­ de văd caii, că dau cu palma în spre
ochi. Dacă calul să fereşte, e semn că
ce este de mare folos pentru plante, desc că n’ar fi rău, dacă fiecare dintre
căci prin influinţa aierului să prepară noi ar mai pune câte un galb n la gal- vede. Dar acest mijloc de cercare nu
mai îndată materiile, de cari plantele binii din tipsie». In chipul acesta să vor este sigur. Mai bine cercăm aşa, că în­
au lipsă pentru nutrîrea lor. Materiile, împărtăşi mai mulţi sărăci din binefa­ chidem calul intr’un loc întunecos. Aici
organice, ce să află în pământ prin in­ cere, şi bucuria va fi şi mai mare. Toţi pupila sau (mărul) ochiului să lâigeşte.
fluinţa aierului să descompun şi putră- cei de faţă puseră încă câte un galbin' După aceasta scoatem calul iarâş la lu­
zesc mai iute şi devin potrivite pentru în tipsie iar’ unul încheiă cu cuvintele: mină. Dacă pupila ochiului să îngustează,
a nutri plantele. Apoi şi apa ploilor să »Cât bine nu s’ar putea face şi câţi e semn sigur că calul are ochi sănătoşi.
scurge mai uşor prin canalurile amintite oameni săraci şi lipsiţi n’ar putea fi aju­ Dacă ta să îngustează mai puţin sau
şi pătrunde mai afund în pământ. Râ­ toraţi şi mângâiaţi din banii, ce îi dăm de loc, nu, atunci calul sau e slab Ia
mele mai folosesc şi prin aceea, că sfa- noi pentru lucruri de prisos şi pentru vederi, sau orb de tot. Această probă
rîmâ pământul, îl fac mai rafinat, mai nimicuri!» > Dreptatea.* o putem face şi cu fiecare ochiu sepa­
poros^ După ploile de vară putem ob­ * rat, anume aşa, că legăm pe celalalt.
serva mai bine cum râmele scot la su­ Purtarea inelelor. Arhiereul bi- Dum. 9-a după Roi., gl 8 s t. 9
prafaţă pământul sfărâmat. Prelucrând şi sericei gr cat. din Eperieş, Dr. I. Vâlyi,
mestecând astfel pământul şi scoţând la a dat ordin, prin care opreşte pe preoţii D um 23 M. Trofim '5 M. Schnee
suprafaţă pământul mărunţit din adân­ diecezei sale, de a .purta inele* cu ex­ Luni 24 M.' Cristina 6 Schimb 1. L
7 Caietan
25 Adorm S. An;
cime conlucră mult la îmbunătăţirea acel­ cepţia acelora cari sunt insignii ale oare- Marti 26 M. Ermolau 8 C'riac
Mtrc.
uia. Râmele aşadară sunt animale folosi­ carei vrednicii răsplătite - de autorităţi Joi 27, f sn.- Pantelimon 9. Roman ;
toare, cari ajutândti-ne în lucrarea pă­ mai înalte. Ordinul să bazează pe ca­ Vineri 28 A. Prohor 10 r.aur<-nţiu
mântului merită ca să le cruţăm fiind noane cari oprtesC'preoţilor purtarea ine­ Sâmb. 29 M- Calinic 11 Tbtirţiu
ele şi afară de aceea urmărite/de arici, lelor după încheierea căsătoriei şi pri­
Redactor resp. GEORGE SUCIU.
soboli (cârtiţe) şi alte animale. mirea darului.
* *
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
Cursul administrativ din Beci- Corneliu Demeter, Apotecar în
cherecul mare şi-a stabilit timpul de pri­ Orăştie, Apoteca N. Vlad are de vân­ Del' 5—11 Aug. st. n. 1906.
mire în 26—31 August, Didactrul e zare »peronospin« mijloc aplicat cucei 5 August, n. Abâdszalok, Biikkosd,
40 cor. Cursul e în legătură cu un in­ Jâszârokszâllâs, Kec-kemet, Kiszombor,
ternat. Taxa în internat e 28 cor. la mai mare folos în contra peronosporei, Kula, Kupfalva, Magyaros, Mitrovitza,,
lună. Siţnt câteva locuri cu preţ redus la stropirea viilor. Pankotâ, Pec-, Saroksâr, Tiszalok, Uj-
de 20, 15 şi 10 cor. şi 15 locuri gra­ Acesta e probat ca cel mai bun, pecs, Versecz. — 6. Baranyavâr, Bellus,
tuite. Rugările au să se înainteze la în­ şi prin folosinţă s’a dovedit a fi mai eu Borzsony, D breczen, Devecser, Dezser,
ceputul lunei August. Domboj Eperjes, Ketegyhaza, Kismarton,
* efect ca piatra vânătă sau alte aseme­ ' Kurr. Lelesz, Ljubesica (Varasdm.), Mar-
nea mijloace, şi e totodată cel mai
M ulte lucruri bune s'ar putea tonhi ly, Mekenyes, Mezokeresztes (Bor-
face. Un neguţător foarte bogat din lesne. E preparatul meu propriu. Pre­ sodm:j. Nâdudvar, Nagydorog, Nagy-
Flamburg chmiase odată 20 de prietini ţul unui pachet 40 fii. Fiecare pachet marton, Naszvad, P^pocz, Prâzsmâr, Raj-
la masă, la prânz Soţia lui voia sâ-i e provăzut cu numele meu, şi cu in­ ka, Sârd, Sârvâr, Szenfjobb, Szil, Tar-
ospeteze şi cu vre-o mâncare rară, neo- strucţiune de întrebuinţare. czal, Ullo', Vâgujhelv, Vaja, Vârpalota,
-bicînuită prin flamburg; ea ar fi voit Vizakna. —- 7. Aranyosmaioth, Bereczk,
bucuros să le poată pune la masă păs­ Stropirea cu »Peronospin« e mai Kerka.-zentmik oş, Mihâlyi, Nagydobrony,
trăvi. Fiind însă în părţile acelea păs­ bine dacă să face în zi senipă; pe timp Nagyoio-zi, Nagyszollos (Ugocsamegyc-),
trăvii foarte scumpi, — păstrăvul şi gal- noros ori ploios nici contra vân­ , Niczkyfalva, Ottovolgy, t-âszto, Sellye,.
binul — înainte de a cumpăra, voia să tului. Szeplak (Biharm.), Szerednye, Velencze,
se înţeleagă cu soţul ei. Acesta zise: Dar’ »Peronospin«-ul, afară de vii Veszpr6m. — 8. Aranyosmegyes, Beret-
«Putem tace şi cheltuiala aceasta; sta­ să poate folosi cu efect admirabil con­ tyoujfalu, Merenv, Moskocz, Nagymegyer,
rea noastră ne iartă să facem încă si tra boalei de grumpene, cum şi la stâr- Nagysurânv, Pered, Sasvâr, Soskut,
»
- .
. 1
•
.
mai mult, dar’ eu mă tem, că prin aşa Toicsvâr. 9. Bos, Fesdpulya, Ho—
ceva păcătuim, şi ar fi mai bine să-i pirea omidelor şi insectelor sticăcioase monna, Matedcz. Nemetlovd, Tiszaujlak,
dăm pace. Cugetă-te, draga mea, câţi la pomi ; contra păduchilor de trandafiri Turnischa. — 10. Alsoor, Berzencze,
oameni lipsiţi şi săraci nu putem noi (la trandafiri fără var), şi la desinfec- B 6, Csabrendek, Derecske (Biharm),
ijutora cu banii, ce ar trebui să i dăm tarea coteţelor de galiţe. 5 Deveny, Demcod, Drâvaogyhâz, Erd,
pentru păstrăvi». Solind ziua, în care Goricza (Zagrăbm ), Marosrjyâr, Mercz’y -