Page 2 - Bunul_Econom_1906_31

Pag. 2 BU NUL ECONOM Nr. 31

Un lux, împotriva căruia ar trebui exerciţii practice pentru şcoalele eco­ în lipsa acestuia de inspectorul cercua
luptat sunt salbele. Să inchid fără fo­ nomice de repetiţie, numai în acelea aii şcoalelor de arbori. î
los o mulţime bani şi nici nu sunt fru­ părţi ale lor să pot îngădui şi pentru
§. 15.
moase. E o rămăşiţă de sâlbâtecie, de cultura altor . plante, dar’ strict luat
când oamenii ştiau să-şi arete bogăţia numai pentru cultura legiunilor, cari Pondul principal în economia grâ-
numai atârnând galbeni de gât său in planul de exploatare le destineazâ pen­ dinei trebue pus pe aceea, că strict
păr. Pe urmă, câţi ţărani nu să păcă­ tru odichnă (ogOr). luat teritorulgrădinei să poată fi culti­
vat prin elevi; la cultură .trebue folo­
lesc, cumpărând galbeni falşi ? Sunt doaf Şcoala de arbori comunală pentru
alte podoabe mai eftine şi mai trumoase, site numai soiuri de calitate bună şi ele
instrucţia asupra culturei arborilor şi trebue astfel cultivate, că şcolarii să cu­
cari pot ţinea locul salbelor.
pomilor este a să lăsa întotdeauna la noască şi înveţe modurile de produc-
{„Albina" J Sofia N ădejde. dispoziţie pentru scopurile şcoalei eco­
ţiune, necesitatea, şi legea tngrâşerii pă­
nomice de repetiţie, ori-ce caracter ar
mântului grădinei, că productele de gră­
Şcoala economică de repetiţie. avea şcoala economică de repetiţie. ! dină trebue să le plantăm şi pe schim­
Dacă teritorul şcoalei comunale de bare sau prin sistemul rotaţiunii în
(Urmare.)
arbori trece peste minimul teritorului acelaş teritor.
§. 13. prescris de lege, plusul este a să lăsa
Referitor la teritorul de praxă al afară din planul de exploatare al şcoalei , Dacă cultura viei e motivată, o
şcoalei economice de repetiţie sunt a de arbori şi să poate folosi pentru scopu­ parte a teritorului viei,, circa jumătate,
să fie pepinieră stabilă de vie, altă ju­
să observa următoarele reguli : rile şcoalei economice de repetiţie, după mătate să fie destinată pentru cultura
Fiecare şcoală economică de re­ plac pentru ramii de cultură. Dacă într’o
viţei americane, pentru exercitarea al-
petiţie trebue să aibă la dispoziţiune comună să organizează mai multe scoale toirei în verde, pentru oculare şi pen­
un teritor corespunzător scopurilor de economice de repetiţie, pentru fiecare
tru botăsire.
>
instrucţiune — în comunele mici de este a să designa teritor de praxă deo­ Cu timpul altoite produse în număr
cel puţin 600 stâgini Q , în comunele sebit luând în conziderere dispoziţiuni- mare să vor distribui ca premii celor
mari şi în oraşe cel puţin de un ju- le de mai sus.
găr catastral. mai diligenţi elevi, sau în locul prim
E foarte de dorit, şi este atât în să vor vinde cu un preţ moderat ele­
Dacă însă să va face extindere şi interesul învăţământului şcoalei econo­ vilor sau părinţilor acelora. In chestia
la învăţământul economiei de câmp, va mice de repetiţie, cât şi în interesul co­ vânzării s’au pretniării hotăreşte primă­
trebui să se asigure după putinţă un munei, că în manipularea şcoalei de ar­ ria comunală.
teritor de 2 jug. cat. ori şi mai mare, bori comunale să se încredinţeze în­
Unde numai conced împrejurările
văţătorul şcoalei economice de repetiţie,
§, 14. pe teritorul de praxă al fiecărei şcoale
învăţătorul de specialitate.
Toate şcoalele comunale de arbori, economice de repetiţie, este a să con­
al căror teritor nu întrece extenziunea Acolo unde şcoala de arbori co­ strui şi o stupărie corespunzătoare pen­
minimală hotărîtă prin §. 43 al art. de munală este totodată şi teritor de praxă tru răspândirea stupăritului în coşniţe
lege XII din 1894, să pot folosi pen­ al şcoalei economice de repetiţie: cu mobile.
tru învăţământul practic în cultura ar­ manipularea şcoalei de arbori să poate Dadă şcoala economică de repetiţie
borilor respective a pomilor numai dacă încrdeinţa numai învăţătorul specialişt. are teritor de praxă mai mare de 3 jug.,
corespund dispoziţiilor originale conform Planul de exploatare a şccalei este cu scop ca din acela, unde con­
planului de exploatare stabilit de ofi­ economice de repetiţie cu învăţător ced împrejurările, să se cultive cu ră­
ciul respectiv. nespecialist este de a şă examina de chită un teritor de 100— 200 stângini
Şcoalele comunale de arbori cu învăţătorul de specialitate al şcoalei | ', pentru-ca să fie la dispoziţie nuiele
teritorul minimal citat în paragra­ economice de repetiţie din circum- de răchită acomodate la instrucţia în
ful numit, cari servesc şi de loc de scripţiuea de învăţământ respectivă, şi împletit de corfe.

o cruce, şi nu ştia că luarea Griviţei nu în­ că zguduit de un fior de spaimă neînţeleasă, Atunci străinul puse mâna pe umărul
semnă luarea Plevnei, ci că va sta de Ştrajă — îndreptă baioneta spre el, cu un puternic: tinărului.
în multe nopţi reci, şi lungi de-arândul şi'că-i »Stai î Cine-i acolo ?«, • Ştiam că ai să mă cunoşti!»
vor amorţi de frig picioarele în şanţuri, îna­ • Român», veni răspunsul cu o voce Soldatul să cutremură de bucurie când
inte de căderea Plevnei; cu urechea tot aşa tunătoare. simţi atingerea eroului. Parcă-i curgeau flă­
de aţintită ascultă el înfricoşatele împuşcături, • Parola, ştii parola?» cări prin vine, gata să săvârşească ne mai
care pocneau mereu din redută şi nici nu să • O ştiu!» auzite fapte de viteaz, i-se părea că de acum
apropiau nici nu să depărtau. Ştia tot aşa • România» zise soldatul. e binecuvântat şi sfiinţit.. Dar’ nu putu să
bine ca şi Regele, că dacă Turcii ar năvăli, • Ştefan-cel-mare», răspunse ciudatul scoată o vorbă, aşa de tare îi bătea inima.
cortul regelui e prea aproape şi ar fi mai-mai oaspe, fără să şovăiască. Celalalt zise:
cu neputinţă să-l apere pe Rege. Acesta însă Atunci Stan să dete în lături şi fără • Am venit aici ca să vă duc la biru­
nu voia să se întoarcă biruit. El ştia numai Voie prez ntă arma şi străinul ridică mâna cu inţă, ca totdeauna; de câte-ori mă vei zări
vechea zicală: Pe scut sau cu scutul 1 Căci, un gest măreţ şi poruncitor, par’că de când în luptă lângă regele tău, să ştii că nu i-se
biru't, România ar fi încetat de a mai fi. lumea a fost deprins să fie salutat şi să mul- va întâmpla nimic şi că veţi birui!» —; şi cu
Stan auzi atunci un pas îndesat, şi o ţămească în acest fel. aceste cuvinte Ştefan-cel-mare dispăru în cor­
arătare ciudată să opri în faţa lui. Nu mai »E încă treaz Principele?» întrebă stră­ tul regelui. Stan rămase pe loc, şi trecutul
văzuse nici odată această uniformă, doar în inul cu gândul de a întră în cort. trecea pe dinaintea och lor săi, să gândea la
icoane foarte vechi:- Nu era nici Rus, nici »E treaz »Mâria-ta«! toate acele strajnice războaie pe cari le-a pur­
Cazac, nici Cerhez; purta o tunică albastră cu • De Ce îmi zici »Măria-tal», mă cunoşti tat Ştefan-cel-mare, cum în cincizeci de lupte
şireturi de aur, pantaloni roşii şi cizme înalte, pe semne ?< s a luptat şi mai totdeauna a fost rănit, dar
galbene. De şold îi atârnă un paloş ciudat, • Eu», bâlbâî soldatul, »nu ştiu, te cu­ cum mai totdeauna a ieşit biruitor, şi a zidit
care nu era nici spadă nici sab;e. nosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana patruzeci de biserici, pentru fiecare biruinţa
Nu ştia ce să creadă despre acest oaspe sfântă din părete, ca pe crucea bisericii, aş un altar ! De aceea era el cinstit ca un sfânt,
puternic care stătea aici în faţa lui, şi cu toate putea să’jur că eşti chiar Ştefan cel-Mare?» marele Ştefan cu braţul puternic, cu inima