Page 5 - Bunul_Econom_1906_31
P. 5
Nr. 31 B U N U L ECONOM Pag. 5
când din cauza ploilor nu s’ar putea tins crescător de vite din Bucovina, în este cu mult mai mare ca în anul tre
usca în câmp şi la capră, sau sub şo- cepe îngrăşatul boilor pentru comerciu. cut, şi să constată că exportaţiunea
proane ar fi greu de uscat. Pleava care «In lipsă de târâţe de grâu să întrece cu 33% pe aceea a primului
la noi mai totdeauna este lăsată în des poate da vitelor şi numai paele tocate semestru din 1905.
compunere, sau arsă, aci îşi capătă va amestecate cu nutreţul murat, tot cu In România variaţiunile au fost
loarea ei maximă. folos. neînsemnate; din ştirile oficiale asupra
«Spre a feri groapa de apă, tot «Aci este, cred, locul să ne rea- rezultatului recoltelor din anul acesta
deauna locul trebue ales acolo, unde în mintim că paele şi toată pleava, care, rezultă că ea întrece în abundanţă pe-
timpurile cele mai ploaioase ştim că nu la noi, adesea ori sunt prada focului,' rioda de 40 de ani din urmă; treera-
tîălteşte apa. după ce s’au învechit de vremuri, pre- tul grâului să face în toată ţară cu
gătindu-se raţional pentru hrana vitelor, mare activitate, fiind favorizat de un
»Nutreţul murat nu trebue dat la
îşi Câştigă o deosebită valoare, referin- timp admirabil, porumbul şi viile promit
vite nici-odată în stare brută, mai cu
osebire cel de trifoiu şi lucernă, vitelor du-se cu mai mult sold la echilibrarea o recoltă care întrece toate aşteptările,
în gestaţie (cu viţel în pântece) care le bilanţului solului arabil prin contribuirea de unde să vede o mişcare extraordi
provoacă avorturi, fiind prea acru, ci lor la nutremântul vitelor cari îşi îndo- nară în porturile noastre de exporta-
,jesc puterea de muncă, înmulţindu-se şi ţiune şi o oare-care scădere a târgului
. totdeauna amestecat cu pae tocate:
gunoiul prin care trebue să redăm for deviselor.
«Paele de grâu şi orz precum şi
ţele pământului, ce i-le-am ridicat prin Pe de altă parte a început să se
cocenii (strugenii) uscaţi de porumb, să recolta cerealelor.« manifeste teama lipsei de vagoane la
toacă prin maşini speciale, cari să gă «Timpul reclamă tără nici o întâr timp, teamă nejustificată, de oare-ce
sesc la toate magazinele de instumente ziere să punem în practică acest lucru«, Direcţia C. F. R. a luat dispoziţiunile
şi maşini agricole din ţara noastră, în
, Oh. Manolescu. necesare spre a satisface toate cererile
vârtite de mână şi de vapoarele dela agricultorilor. »C. F.«
*morile de abur. Niciodată nu trebuesc Bursa de Bucureşti.
tocate mai scurte de 2 c. m, căci mai
'mici, ar fi înghiţite de vite cu lăcomie, Ştiri de tot felul.
neamestecate cu salivă, producându-le Ştirile sosite în cursul sâptămânei
astlel colici. denotă o situaţie îngrijitoare la toate Titlu de onoare. Dl Balogh Jo-
bursele. Orisontul politic s’â întunecat
«Nu să poate toca bine paele, când zsef, jude la judecătoria cercualâ din
:«unt ude, înfundându-se maşina de to- din nou în Rusia, în urma disolvârii Orâştie a fost învestit în 8 1. c. cu tit
-cat, stricându-se şi cuţitele ; deci tot neaşteptate â Dumei şi a urmărilor ce lul de jude de tablă regească.
deauna paele trebuesc bine conservate poate avea. Lupta este dată azi pe *
:şi uscate, iar’ într’un caz când am fi faţă între birocraţia care a reuşit să Asentările pentru anul 1906.
nevoiţi ca să tocăm şi oarecare canti ademenească pe Ţar şi aspiraţiunile po Foaia oficială publică în numărul său
porului, luptă al cărui desnodământ fa
tate de pae mai jilave, trebue să le dăm de Duminecă ordinaţiunea ministrului
tal, nu poate fi de cât o revoluţie sân
dntâiu pe ele în consumaţie, căci 'lăsate de honvezi privitoare la asentările pen
mai mult să mucegăesc şi pricînuesc vi geroasă care va întrece în grozăvii tot tru anul curent. Conform acestei ordi-
telor boale. ceea-ce s’a văzut până azi. • naţiuni noile asentări să vor ţinea dela
Atât paele tocate cât şi nutreţul Pe pieţele Parisului şi Berlinului a 10 Oct. începând până la 30 Noemvrie.
>«nurat, pentru a fi date vitelor în con fost o mare panică,^ şi dacă nu s’a în *
registrat nici un crak aceasta să atri- Pavilonul ungar dela Expo
sumaţie să pregătesc astfel: Intr’un com-
îpartiment, făcut în mărime după numă bue ţinutei calme a principalelor ziare ziţia din Milano a ars total. In-
rul vitelor, iar’ în lipsă de ciment, să financiare care au învederat legalitatea cediul uriaş la produs o sCântee elec
poate face de lemn bine îmbibat, să aş hotărârei Ţarului pornită din călcare a trică. Paguba e de 4 milioane litre. Co
terne un strat de tocătură de pae gros actului constituirei Dumei, de cătră ea misarul pavjlonului ungar al Expoziţiei.
ca de 16— 20 c. m., după care vine un însăşi. Czako, preţueşte paguba la 7 m ilioane
strat de nutreţ murat bine fărâmat, alt Aceasta nu a împedecat ca să se coroane. Cea mai mare parte a obiec
strat de pae de grâu şi aşa să urmează preducă o mare reacţiune asupra cur telor arse a fost asigurată contra fo
până să umple compartimentul, potri sului valorilor ruseşti, şi prin repercur- cului.
vind că deasupra de tot şă vină tocă- siune, asupra valorilor statelor fihan- *
turâ de pae, peste care să toarnă apă ciarmente angajate cu Rusia. O nouă bancă de parcelare.
pe toată suprafaţa acestei mestecături, Ultimele ştiri sunt puţin mai asi Precum să anunţă un grup de bănci
atât cât trebue să pătrundă până jos gurătoare; după depeşile sosite, ordinea maghiare din provincie proiectează fon
la ultimul strat de tocătură şi astfel să n’a fost tulburată nicâirea, guvernul rus darea unei noue bănci de parcelare, care
lasă timp de 24 ore, in care timp să a luat toa'te măsurile să previe, ori-ce să nu se ocupe numai cu parcelarea de
dospeşte tot acest amestec, căpătând un manifestaţie a sentimentelor populare, moşii ca «Banca de colonizare şi par
gust şi aromă foarte delicioasă şi con pe de altă parte comitetele serioase celare*, ci şi cu parcelarea de teritorii
stituind Cea mai bună hrană pentru vite. ale partidelor, îndeamnă populaţiunea orăşeneşti. Capitalul societar este pro
să fie liniştită, ceea-ce face a să crede iectat cu K 8 milioane din care sumă
Pentru a avea în continuitate acest înlăturarea pentru moment a unei greve să Vor întrebuinţa K 3 milioane pentru
nutriment, trebuesc 2 compartimente, generale. crearea unui fond de garanţie al scri
ca unul când să consumă celalalt să
aibă timpul necesar pentru a să dospi La Berlin s’a înregistraţ o scădere surilor fonciare, ce voieşte să emită noua
şi a înlocui pe cel consumat. caracteristică a valorilor statului şi a bancă pe baza împrumuturilor hipote-
valorilor de potasă, compartiment in- care acordate. La fondare participă afir
«Cu nutreţul pregătit în felul ară portant în valorile industriale. Societă mativ şi câteva bănci de rangul prim
tat să pot hrăni vitele în ori-ce timp ţile metalurgice au înregistrat variaţiuni din străinătate, dar’ numai dacă insti
al anului, ba chiar preferindul— vitele neînsemnate. tutele iniţiatoare ale nouei întreprinderi
— înaintea păşunilor. La Londra tendinţa este fermă, să angajează şi la plasarea scrisurilor
«Cu acest regim alcmintar dl Dr. criza rusească atingând puţin capitalu fonciare, ce să vor emite.
iloan Cavaler de Flondor, cel mai dis- rile engleze. Abundanţa numărarului *
