Page 6 - Bunul_Econom_1906_31

Pag: 6 BUNUL ECONOM Nr. 31

E z c m sia n i. Un grup de 17 stu­ besc, căci autorităţile ruseşti au închis George, moştenitorul de tron ..Din cauza
denţi dela gimnazial din Beiuş au por­ hotarul şi a împedecat ori ee fel de aceasta prinţul George ^nici n’a, luat
nit înainte ca o lună şi mergând din comunicaţie «poştală sau telegrafică cu parte la prânzul de curte, când Regele
oraş în oraş prin comitatul Aradului, străinătatea. — In Sveaborg, în Sebas- şi-a sărbat ziua naşterei. Nu să ştie din
Caraş-Severinulai etc. au dat concerte topol şi în Kronstadt, adeca în cele mai ce cauză sau certat *
şi şi-aa adunat bani,; cu cari au putut mari centre militare a erupt revoluţia. *
apoi călători la Bucureşti. După cum Probabil, că puterea statului va putea Mort ars. In Timişoara â muriit:
cetim intr’o foaie din Bucureşti, bravii suprima revoluţia armatei, dar’ cum va zilele acestea o calfă de cădar, a fost
studenţi au sosit deja la ţinta lor. fi oare aceasta armată scoasă din focul aşezat pe catafalc. In un moment de
învăţătorii din părţile Gherlei vor lupte i şi Oare ce încredere va putea nebăgare de samă sicriul a luat foc,
pleca la expoziţie în corpore in 1 5 1 C. statul să aibă într'astfel de armată care aprinzându-se de o luminare, ce sta
pe timp de 8 zile. ridică sabie şi descarcă puştile asupra aproape de sicriu, şi a ars dimpreună
învăţătorii români din Bănat pleacă celor ce o stăpânesc. In ultimele zile cu cadavrul, care în câteva clipe s’a fă­
in 13 August îa' călătorie de studii la s’a discutat mult ideia, ca familia Tâ- cut praf şi cenuşe. ;
Bucureşti — Constanţa — Constan tinopol. rului să se mute mai departe de Pe- *
1 *.
tersburg s’au să tacă o călătorie mai Scrisorile de recunoştinţă, cari (
Conflict la frontiera română- lungă pe mare din cauza multelor ame­ au fost trimise în anii 1902, 1903, 1904
bulgară. S i , anunţă din Silistria, că: ninţări. Să vesteşte in altă formă, că şi 1905 domnului Albert Miiller, inventa­
păzitorii graniţei române au dat 60 pu.ş- Ţarul ar fi abz's de tron. — Faţă de torul crucei duple electromagnetice R. B.
câturi asupra unei bărci a flotei bulgare. pregătirile ce să fac pentru amenin­ nr. 86967 în Budapesta V, str. Vadâsz
Pe barcă să afla inginerul Mincev, care ţarea' şi începerea grevei generale, gu­ 42/VI le vom aduce pe rând la cunoş­
făcea studii de navigaţiune pe Dunăre. vernul rusesc a luat deciziunea ca să tinţa cetitorilor. Scrisoarea nr. 3 : St. dle
Focurile date de grăniţerii români au răspundă greviştilor cu dictatură. Iară Mii ler ! Am comandat 3 cruci electro­
avut 3 victime : Un soldat bulgar a fost de altă parte să' vesteşte, că armata magnetice. R. B. Nr. 86967. Fiindcă
rănit, două bulgăroaice cari spălau rufe rusească întreagă e gata de a înscena mi-au făcut bine şi mie şi pretinilor,
la ţermul bulgar asemenea au fost ră­ revoluţia generală. căror li-am dat, te rog să mai trimiţi
nite. Soldaţii bulgari de pe barca in­ 3 cruci la adresa mea. Cu stimă ] Ier­
ginerului n’au puşcat asupra Românilor. Recolta Europei. Din toate ţă­ ni arm.- K auer în Biserica albă. -— Tu^
*
rile vin ştiri îmbucurătoare despre starea turor cari sufăr de Uieht, reumă, astmă,
Muşcat de viperă. La Zsolna bucatelor în anul acesta. In Franci a şi bătăi de inimă, influenză şi dureri de
o servitoare mergând la fântână după Anglia e recoltă deosebit de bogată în şele, să recomandă călduros aparatul.
apă, a muşcat-o de picior o viperă. Stă­ grâu, orz şi cartofi. Ceva mai slabă e Originalul acestei scrisori să poate vedea
pânul ei a tăiat rână cauzată de muş­ în Germania şi -Austro Uungaria In Ro­ la dl Albert Miiller, Budapesta V. str.
cătură cu un briciu, ia legat piciorul şi mânia să prevede o recoltă foarte bună Vadâsz 42/VI.
îndată a dus-o la medic. Ajutorul grab­ de cucuruz In Rusia, Bulgaria şi Italia *
nic a făcut să rămână în viaţă. e grâul mult mai slab ca în anul tre­ In grajdurile pentru boi de
* îngrăşat să fie totdeauna pe jumătate
cut. Cea mai bună recoltă o dă în anul
Accident pe căile ferate. Ce­ acesta Americă/ în deosebi în grâu şi întunerec. Din experienţă să ştie, că
tim în »G. T. * între staţiunile Orlat si struguri. In general zis, luând mediile, intr’uh grajd luminos, boii mai mult stau,
j
j
Sălişte s’ă ciocnit alaitâeri dimineaţa anul acesta e superior celui trecut. pe când în cel mai întunecos mai mult
trenul, care mergea spre Alvinţ, cu o zac pe jumătate dormind. Zăcând şi-
căruţă. Căruţa a fost făcută prav iar’ Ministrul de agricultură a publicat dormind ei aşa, schimbarea materiilor din
dintre oamenii cari să aflau într’insa, în 1 Aug. n. un raport asupra stării corpul lor e aşa, că ajută îngrăsarea lor.
unul a fost rănit mai uşor. Ceilalţi au sămăoăturilor şi a agronomiei din ţară. *
. Constată pe baza datelor primite, că re­
scăpat cu spaima. Cenuşă pentru coteţele de
* colta din acest an c mijlocie bună.
'*■. * găini. In timp de vară trebuie să gri-
Scumpirea cărnii. Dumineca jim foarte mult de coteţele de găini,
trecută s'â ţinut o mare adunare po­ Vânzare de sămânţă. Ministrul Căci tocmai în timp de vară să înmul­
i\
9
porală în Budapesta, care s’a ocupat cu de agricultură având în vedere, că în ţesc insectele, cum sunt grăpiţele, mi-
cestiunea scumpirei cărnii. Au luat cu­ cele mai multe părţi ale ţării nu să mai ciconii etc., precum şi gunoiul lor le
vântul mai mulţi oratori, partea cea mai samănâ grăunţe frumoase, sănătoase, a strică sănătăţii. De aceea e foarte bine
mare măcelari, cari au insistat asupra hotărât să vânză „din sămânţele alese să aşternem în coseţe cenuşă de lemn.
cauzelor, cari au pricinuit scumpirea ce le are. Sămânţele de cereale (adecă In cenuşă nu^pot trăi acele insecte, şi
cărnei. Toţi au fost de acord, că între grâu, săcară, orz, ovăs) să capătă până tot aşa şi gunoiul nu trece ,în putre-
altele cauza principală a scumpirei este la 100 măji metrice cu bani gata şi june spre a strica sănătăţii găinilor. E
închiderea graniţei sârbeşti pentru im­ după Cum e preţul pieţei. Să vând să- foarte bine dacă vom căuta ca cenuşa
portul de vite. S ’a ales în sfârşit o co- mânţe deia moşiile statului, din Kisbâr, să pătrundă până şi în cele măi mici
misiune de 12, care să se pună în con- Băbolna, Mezohegyes, Go'ddiio şi Făgă­ crepături ale pâreţilor şi chiar şi în ale
ţelegere cu cercurile competente, ce­ raş. Fiecare cumpărător trebue să arete coperişulug pentruca să nimicească acele
rând sanarea răului. In cazul când de- un atestat (adeverinţă) dela comună, că insecte.
menurile comisiunei n’ar avea rezultatele sămânţele ce le cumpără, le foloseşte
dorite, să va convoca o nouă întrunire. numai pentru sămănat. Pentru sămân­ Dum. 10-a după, Roş., gl. 1 sftk 10
* ţele de toamnă prenotările trebuesc fă­
12 Clara
Grevă şi răscoală generală cute până la 1 Octomvrie st. n., iar’ D um 30 Ap. Sila 13 Casian
în Rusia. In Rusia să petrec lucruri pentru cele de primăvară până la 1 De­ Luni 31 D. Eudoch’m
1 S. c. f si S. M. 14 Eusebiu
Marti
groaznice. Armata a intrat în tabăra cemvrie st. n. Mere, 2 Ad. M. S. Stef. 15 Ad. Mar.
revoluţionară şi greva generală s’a anun­ JOI ; 3 C. P. Isachiii 16 Roliu
ţat pe toată linia. Despre evenimentele Ceartă într’o familie regală. Vineri 4 M. 7 C. d n Efesl 17 Eertram
îngrozitoare re să pot petrece acolo Regele Petru al Sârbiei a avut deunăzi Sâmb. 5 Muc.* Eusigniu 18 Elena
abia numai câu.va şiiri colportate vor­ o ceartă violentă cu fii ui , său, prinţul Redactor resp. GEORGE SUCIU.