Page 1 - Bunul_Econom_1906_33
P. 1
Anul VII. Orăştie (Szâszvâros), 26 August n. 1906. Nr. 33
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“
A B O N A M E N T E : A P A R E : IN S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) In flecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
A V I Z . ductele sale pe preţuri de nimic agen Sunt o mulţime de lucruri cari să
ţilor străini şi ne-am exprimat dorinţa pot câştiga prin o astfel de asociare,
Le oare-ce avem lipsă arză
toare pentru achitarea speselor de a-ne organiza aşa feliu ca să nu ră şi cari nu să pot toate aminti în ca
cu editarea foii,, rugăm cu in mânem în starea aceasta păgubitoare drul unui articol.
sistentă pe-dnii. restanţieri, să intereselor noastre şi în viitor. Interesele muncitorilor români încă
achite urgent preţul neînsem Acum, vedem că foaia «Poporul să pot apăra prin aceasta asociare. Ei
nat al abonamentului. Român« publică şi ea în nrul său din trebuie să alcătuiască o.secţie deosebită
3/16 August a. c. un articlu, în scopul în cadrul asociaţi unei.
Administraţia.
acesta, arătând că să pregăteşte a să Eată ideile principale, cari după
înfiinţa «Asociarea economică şi cultu părerea noastră trebuie să fie luate în
0 problema mare. rală a ţăranilor«. statute pentru îmbunătăţirea sorţii mun
Extragem din aceea în privinţa citorilor:
această următoarele:
1. Mijlocirea lucrului la gazdele din
Asociarea economilor va avea cea sat şi din alte părţi.
Timpul de azi recere dela fiecare 2. Stabilirea plăţii în conţelegere
dintâiu dătorinţă ca să mijlocească vân
popor să se lupte bărbăteşte pentru zarea bucatelor direct la morile cele cu proprietarii.
bunăstarea şi mulţumirea s’a. In deosebi mai mari din capitală şi străinătate, prin 3. Sfat şi scut gratuit în toate afa
să recere aceasta dela poporul nostru, ce ţăranul ajunge la preţul cel mai bun cerile dintre lucrători şi gazde.
domni şi ţărani, care în urma timpurilor care să plăteşte pentru productele eco 4. Ajutor din partea societăţii mem
vitrege din trecut au rămas înapoiat, brilor ajunşi în nevoe fără vina lor!
nomilor. c
faţă de alte popoare.
Dar’ nu numai cu vânzarea bucatelor Secţia culturală trebuie să întru
Eare că s’a şi pornit o mişcare mai să va ocupa Asociarea ci şi cu vânza nească la un loc pe toţi membri: gazde
viuă cu scopul de a lucra la ajungerea rea vinului, rachiului şi a altor producte ori muncitori; bogaţi, ori săraci. — Sco
ţintei, prin o organizare oare-care a tu de ale economilor. . pul secţiei culturale: ridicarea stării cul
turor puterilor de care dispunem. Afară de aceasta Asociarea tre- turale a ţăranilor prin:
Noi încă ne-am făcut datorinţa şi bue să se îngrijească de sămânţe de tot 1. Arangearea prelegerilor, discu-
ne-am descoperit dorinţa în mai multe felul de oltoaie şi de tot ce au lipsă telor din toate ramurile ştiinţei econo
rânduri în colonele acestei foi. Am ară ţăranii, în economia lor. Toate acestea mice, sociale şi politice.
tat anume cum ţăranul nostru este silit câştigându-le cu preţuri reduse, şi cât 2. Susţinerea salei de lectură, unde
de multe ori a’şi vinde şi desface pro să poate de ieftine. e totodată şi localul asocierii.
stăteau prisonierii turci în şanţurile întărite sjoiurilor, că era stăpân pe ape, pânăce Re
şi strigau să le dea pâne. Dar’ pane nu era, gele puse piciorul pe pământul românesc şi
sloiurile erau prea mari, nici o luntre nu în era în afară de ori-ce primejdie. Pe ui mă
drăznea să treacă. In noaptea aceea era cât Ştefan mai ajută la adusul pânei pentru bieţii
p’aci să moară cu toţii de foame şi de ger. oameni, astfel că strigătul înfricoşat încetă si
(Urmare şi fine). Insă Stan, care călărise şi el în garda Rege pe urmă Stan nu-1 mai zăii. Căci trebui să
Tot drumul dela Plevha până la Nico- lui, zări peste noapte pe Ştefan însuşi stând se aşeză în pat ca să fie căutat de picioare
pole după Dunăre, era sămănat cu cadavre de strage la locuinţa Regelui, îl văzu cum cari îi degeraseră şi erau gata să se negrească:
de pretini şi duşmani, cea mai mare parte urcă pe povârnişul de polei spre cetăţuie ală mulţi flăcăi rămaseră cu picioarele prăpădite
însă Turci, cari părăsiră Plevna hămesiţi de turi de Rege, ferindu-1 astfel de o căldare pentru totdeauna. El însă scăpă întreg şi tea
foame. Zăceau, stăteau şi şedeau în şir morţii, şi peste noapte îl văzu rătăcind încoace şi făr printr’o căutare bună şi de aproape. Era
toţi îngheţaţi bocnă înţepeniţi pe loc, cum încolo şi dăruind mângăere şi aducând nă mângâiat, şi gândul purta spre acela, pe ca-
să nimerise. Sau alţii ridicau mânile spre cer dejde în inimile zdrobite. Şi a doua zi dimi re-1 văzuse mereu. Ştia că n’or să piară câtă
şi muriau. La căruţe stăteau cai si cărăuşi neaţa trăiau încă foarte mulţi din cei zece vreme Ştefan va ţinea mâna s’a puternică
apucaţi de îngheţ. O ceată a fost găsită în mii, cari au îndurat această noapte de groază. d’asupra lor. Ştia că Regele era menit să ducă
jurul unei roate, din cate aţâţase un foc ca Regele fu lăsat să treacă Dunărea într’o barcă; pe poporul său pe calea fericirilor, de vreme
să se încălzească o leacă, toţi erau morţi. sloiurile o salfară djeodată în sus şi era gata ce mai marele erou al neamului cu sufietu-i
Calul Regelui să feria şi sforăia, căci la fie să se scufunde, însă iarăşi zări Stan de pe tare şi dreptcred’ncios îi sta alături. Şi Re
care pas să poticnia de leşuri înzăpădite şi ţărm o figură înaltă păşind peste sloiuri, şi gele Carol făcu întocmai ca Ştefan, el zidi
voia să le ocolească. D’asupra tuturora să în- luntrişoara zbură cu atâta singuranţă printre biserici frumoase în toată ţara, de aceea şi
vârtiau în cârduri corbii cari curăţau locul. ele, încât să părea că să supune cum îi fă Dumnezeu ia stat aevea în ajutor. Ş: când
Era fioros. In sfârşit iată Nicopole aj ins, acolo cea sămn cu mâna. Ai fi zis că ei poiuncea după luni de zile, trupele îşi făcură intrarea
