Page 2 - Bunul_Econom_1906_33
P. 2
Pag. 2
B U N U L E C N O O M
~ --------------------------------------------—------------------------------------■— , r__L Nr. 33
3. Aranjarea petrecerilor concertelor. cuină şi o cămară, toate pe o suprafaţă acoperi cu ţigle, încât priveşte grânarul
4. Aranjarea diferitelor cursuri la de 45 m. [~j. întreagă baza aces însă mai bine e a să acoperi cu scân
timp potrivit: d. e. tui edificiu va fi aşadară de 120— 130 duri. .
a) Curs de învăţat cetitul şi scrisul ; m. Q Spesele de edificate 30 coroane Laturile surei pentru păstrarea nu
b) Curs pentru învăţarea limbei de de metru Q , laolaltă 3600— ggoo cor.
treţului vor rămânea deschise, pentru-câ
care au mai mare lipsă ţăranii în atin Coteţul de galiţe, pentru economi
aceia să nu fie cu totul expus adversi
gerea cu oamenii din oraşele mai sirea unui părete, să se anexeze la sta tăţii timpului. Lungimea ei va fi de 6
apropiate; ul şi este satisfăcător fiind făcut din m., înălţimea de 4 m. Spesele de con
c) Curs pentru învăţarea notelor stâlpi de acaţ, cu păreţi de scânduri şi struire 280 coroane.
şi a cântării; cu o bază de 15 m. Q Construirea
Iui va costa 4 0 — 50 coroane. Pivniţa este a să edifica conform
d) Alte cursuri folositoare şi re împrejurărilor locale şi a producţiunii.
clamate de împrejurări. Coteţul de porci pentru 1 sau 2
scroafe cu purceii lor, până la vârsta f) Sala de învăţământ a şcoalfi
Până când nu vom cunoaşte sta economice de repetiţie cu învăţător spe
tutele acestei asocieri despre cari să de un an, să va computa de fiecare
scroafă câte 3 m. Q ; pe • sama pur cialist afară de recuisitele necesare la
zice că sunt în lucrare, nu putem să
ceilor dela 2 scroafe să va face de 14 instrucţia obiectelor de învăţământ de
ne pronunţăm fn merit. începutul acesta
m. [ j , scos înafară şi de jumătate des interes general să va provedea cu icoane
însă îl salutăm cu bucurie, şi dorim de de intuiţiune, cu figuri şi cu recuizitele
plin succes acestei întreprinderi menite j coperit. Construirea lui va costa 100
coroane.
de a ridica cu puteri uninte soartea ţâ- de învăţământ în scopul instrucţiunii
Groapa fie gunoi. Aceasta să va economice ce să vor eda de ministrul
rănilor nostrii.
face în apropierea staulului, pe cât po ung. reg. de culte şi instrucţiune pub
O asttel de organizare în privinţa sibil la loc ridicat şi acoperit. Mărimea lică şi de cel de agricultură.
-economică financiară, numai din centrul ei poate fi de 40 m. j~}. Nu să va Fiecare şcoală economică de repe
ţârii, din Budapesta, să poate cu de construi în formă de groapă; după ri tiţie să va provedea, cu concursul învăţă
plin succes face. — Şi ca să fie în ade dicarea pământului cam de un hârleţ, torilor, al elevilor, eventual al celor in
văr binefăcătoare pentru ţărani, să re- marginea trebue bătucită cu lut fără de teresaţi şi al singuraticilor părinţi, cu
cere ca să stea în fruntea ei bărbaţi de apă, aşa, că înspre staul să fie plană, colecţiuni din diferitele soiuri de pământ,
voaloare, cu experienţe şi cu avere, apoi cu o înclinare; între ea şi între staul de îngrâşeminte artificiale, de petri fo
cu dragoste deplină şi încredere cătră este de a să face fântâna pentru urina lositoare şi de plantele şi productele
cauza ce o reprezintă. De aceia şi zi animalelor Construirea va costa 100 economice din împrejurime.
cem: aceasta este o problemă mare. coroane. Este de dorit că la lucrarea Colecţiunea de plante să va face
ei să iee parte elevii mai cu putere.
din punctul de vedere a timpului de
Fântâna, să va face în mijlocul
Şcoala economică de repetiţie. desvoltare, a boalelor la care sunt ex
măeriştei, şi împreună cu troacele va puse şi cu scoaterea în relief a plante
(Urmare.) costa 300 coroane. lor deplin sănătoase.
Staulul pentru 2—-3 cai şi 2-—3 Stupăria, nu cu coşniţe de paie, Să va pregăti colecţiune de insec
vite cornute, şi cu un mic despărţământ ci cu coşniţe cu rame, va costa 100 tele stricăcioase, de vermi şi de forma
pentru unul-doi viţei trebue edificat de coroane. ţiuni degenerate proprii provocate de
10— 12 metri lung, de 5 metri lat cu Grânarul, este de a să face în boalele plantelor şi de alte schimbări
o bază de 50— 60 m. |~|; pe lângă podul deasupra locuinţei servitorului şi ale plantelor.
acesta este a să mai construi o cameră a câmerilor; în acest scop coperişul Susţinătorul şcoalei să va îngriji de
de 15 m. Q şi alta de 20— 25 m. Q edificiului este de a să construi cores modelele în mic a celor mai de frunte
pentru materiale şi recuizite. Locuinţa punzător. Din punct de vedere a asi maşini economice, de instrumente şi alte
servitorilor să constee din o odaie, o gurării contra focului podul este a să mijloace.
triumfală în Bucureşti, atunci Stan văzu încă oarece eroii trecutului o apără şi sar în foc I să aprind şi luminează şi în urma căldurii de
odată pe Ştefan ca o umbră uşoară plutind pentru regele ei. ! 40.000 grade ce să produce prin frecarea lor
lângă Rege, şi un altul veni întru întâmpina ! cu aerul, să topesc şi cad pe pământ ca pul-
rea lor: Era Mihaiu-Viteazul care din depăr- M E T E O R I I . j bere fină, nevăzută. Dacă nu sar aprinde şi
tere salutase pe fratele său îri luptă. Stan * nu ar arde, miriadele de meteori de mult ar
purta stindardul, şi avea pe piept »Crucea Cam între 9 şi 14 August un fenomen fi nimicit totul pe pământ.
Sf. Gheorghe* * şi «Virtutea militară». Şi bra ceresc admirabil atrage privirea oamenilor. Nici până azi nu să ştie precis de unde
ţul lui tremura uşor, când recunoscu pe eroi Cad nenumărate stele dm cer. Până ,1a o vreme vin aceste stele. La aparenţă toate pornesc
şi bucuros iar fi arătat şi celorlalţi. Aceştia învăţaţii credeau că aceste puncte luminoase, din un anumit punct al universului. Meteorii
însă nu vedeau nimic, ei ziceau că Stan a ră cari strătaie ceru! cu făşii de lumină, numai cari cad pe pământ în August, vin din grupa
mas cu meteahnă la cap, de multă zăcere la aparenţă cad din spaţiul nemărginiţ i al uni de stele Perzeus şi de aceea să şi numesc
In spital. versului pe pământ, de fapt, însă sâ ţin de perzeide. Aceasta a constatat-o mai întâiu
El însă spunea că n’a pierdut decât 3 atmosfera pământului. Curând însă sau con astronomul american Olmsted. EI a crezut
unghii. Şi din atâta lucru nu i-s’a slăbit doar vins cu toţii că aceste stele căzătoare, mete că meteorii să îngrămădesc în anumite părţi
mintea, ci numai picioarele o leacă. orii, îşi au locul în universul infinit, de unde ale universului în formă de nori şi pământul
* Cât o trăi are să gândească Stan la : cad cu iuţeală uimitoare asupra pământu ajungând din când în când în acest nor de
«Stai! Cine-i acolo?» din acea noapte dela lui nostru. stele, atrage nenumăraţi meteori la sine şi aşa
Griviţa şi povesteşte copiilor săi şt şi preti- Renumitul fizician Chladni încă pe la să întâmplă ploaia de stele.
nilor, când aceştia din urmă să adună sub 1793 z;cea că spaţiul universului e plin de Mulţi au crezut că meteorii sunt cor
teiu şi beau tutun în zilele de sărbătoare. corpuri mici, cari îsi au centrul lor anumit puri, pe cari le aruncă în univers vulcanii
Şi râd cu toţii şi zic: «Ce strajnic po- în jurul căruia să învârtesc şi cari ajungând lunei.
vesteştel» şi nu cred nici o iotă din toată în sfera de atracţiune a pământului cad pe Mai târziu s’a constatat, că nu e ade
povestirea lui, dar’ copii cred şi să bucură pământ, dar' ajungând în atmosfera pămân vărată nici h'poteza despre norii da stele,
că ţara lor are să ajungă mare şi tare, de tului, — în urma frecării lor cu aerul, nici cea despre originea meteorilor în lună.
