Page 3 - Bunul_Econom_1906_33
P. 3
Nr. 33 B U N U L ECONOM Pag 3.
De înfiinţarea şt procurarea colec- cru, unde elevii nu numai să se poată Secţia galiţelor în economie să va
ţiunilor necesare la insrucţiunea fetelor retrage, ci să poată învăţa lucrări prac compune astfel, ca să se afle indivizi
sunt obligate a să îngriji învăţătoarele tice, altoiri de iarnă, împletit de nuiele, din toate genurile şi speciile de galiţe.
cu concursul elevilor. eventual să se poată deprinde şi în alte In timp de 5 ani sunt a să pro
In aceste colecţiuni să vor cuprinde : lucrări pentru exercitarea mânii. Săla cura neapărat şi 2 —4 stupi buni.
figurile în mic ale instrumentelor pen de lucru să poate tace cu păreţi de Conform îndrumării edate sub Nr.
tru grădina de legumi, imitaţiuni ale scânduri s’au de grădele, provăzută cu 40,505 din anul 1899 referitor la pro-
plantelor de grădină sau exemplare pre 2— 3 mese lungi şi cu bănci lungi. vederea peste tot a şcoalei economice
sate, uscate, mostre de legumi pentru Pentru instruarea fetelor în econo de repetiţie cu cele necesare sub titlul
mâncare uscate, colecţiune de instru mia de casă pe lângă sala de lucru «inventar viu« şi «inventar mort« este
mente ce servesc la prelucrarea lapte trebue edificată şi o bucătărie. de a să tace un inventar în două exem
lui, icoane ale raselor, de vaci cum şi Este cu scop, ca planul acestui plare ; unul din aceste să va păstra de
ale raselor de porci, icoane ale raselor edificiu să-l facă însuşi învăţătorul spe cătră scaunul şcolar s’au de cătră
de galiţe, vermii cari sunt duşmanii ai cialist şi să-’l înciocoleze, respective edi curatorat, altul de cătră învăţătorul de
galiţelor, colecţiuni ale vermilor de gră fice cu conlucrarea nemijlocită a elevi specialitate?.
dină, de strepezi şi fluturi, colecţiune lor mai mari. Atât obiectele din inventarul viu
de instrumente folosite la lucrul femeesc i) Pentru inventarul maşinilor şi cât şi cele din inventarul mort să pre
de mână, materiale etc. instrumentelor să vor procura : l maşină dau învăţătorului specialist, pe care din
Cei-ce să vor destinge în facerea de sămănat, un plug sistem Sack, 1 timp în timp îl revidează curatoratul
colecţiunilor de model vor fi eventual grapă de fer cu trei rânduri, un tăvă s’au scaunul şcolar.
premiaţi de cătră stat la propunerea in lug, un extirpator, un car pentru vite, Inventarul este a să examina fun
spectorului reg. de şcoale. care să se poată întocmi şi să poată fi damental tot la 5 ani şi conform re
. Referitor la modul cum are să se folosit şi ca car lung şi ca car scurt, zultatului examinării tot în al cincilea
facă colecţiunile ministrul de culte şi un ciur de cernut, o maşină de tăiat an să va face un inventar fundamen
instrucţiunea publică va edita un regis nutreţ (care nu e neapărat necesară), tal nou.
tru îndrumător compus după specia 1 cumpănă decimală, o roabă de gu- Blanchetele necesare pentru inven
lităţi. noiu, o căroaie (teleagă), cele mai ne tar sunt a să procura din tipografia
g) Fiecare şcoală economică de cesare pentru magazinul de seminţe (o universităţii ung. reg.
repetiţie trebue provăzută cu tipăriturile jumătate de hectolitră, o lopăţică de Inventarul mort să împarte în trei
pentru evidenţa şcolară şi cu cărţile în lemn, 4— 5 lopeţi, o pânzătură groasă, părţi, cari sunt a să nota cu numerii
îndrumarea pentru curatoratul şcoalelor 15— 20 saci), recvizite pentru magazi I, II şi III.
elementare de stat, cum şi în îndru nul mixt (furcă de lemn, furcă de fer,
marea pentru scaunele şcolare; pentru-că coasă, sape, hârleţe, greblă, cosoară si In partea I sunt a să introduce
în senzul legii pentru învăţământul po foarfeci, vadră, lopată de fer), recvizite imobiliile, în partea II mobiliarul şale
poral comuna e obligată a procura căr pentru lăptărit. lor de învăţământ şi al altor localităţi,
recvizitele de învăţământ separat după
ţile necesare pentru elevii săraci. Drept §• 19.
cărţi de învăţământ să pot folosi numai Pentru inventarul aşa numit viu şalele de învăţământ, în partea a III
îndrumări şi cărţi de instrucţiune con al şcoalei economice de repetiţie cu în maşinile, uneltele, recvizitele de grădină,
cesionate de ministrul ung. reg. al cul văţător specialist să vor procura: de vierit ş. a.
telor şi instrucţiunii publice. a) 2 cai de ham puternici, o iapă Obiectele cari să uzează îngrabă,
sau a căror valoare nu să ridică la o
h) Pentru şcoalele economice de nonius s’au murakoz, pentru-că să se
coroană nu sunt a să trece la inventar.
repetiţie cu învăţător specialist, unde poată face şi prăsilă de cai; o vacă,
numai să poate, afară de sala de în 1— 2 scroafe măngăliţe, apoi curce, (Va urma).
văţământ să va înfiinţa şi o sală de lu- găini şi gâşte.
Ardeleana
Meteorii au aceiaşi origine ca şi comeţii (stele zeidele numai în anul 126 înainte de Chris- institut de credit societate pe acţii
cu coadă) şi nu sunt altceva decât bucăţi de tos şu început să se învârtească în jurul în Orăştie.
comeţi sfărimaţi şi descompuşi. soarelui.
Astronomul Adolf Erman din Berlin Cea mai mare parte a meteorilor cade Conform programului publicat, acest
deja în 1839 a aflat că meteorii nu formează în soare şi prin aceasta suplineşte căldura ce institut şi-a ţinut adunarea sa generală
nori ci nişte inele eliptice, cari să învârtesc o dâ soarele pământului şi celorlalte plante. extraordinară la 23 Aug. a. c. fiind bine
în jurul soarelui şi dalea lor de circulaţie taie Dar’ nenumăraţi meteori cad şi pe pământ, cercetată şi depunându-se 2672 de acţii
uneori calea de circulaţiune a pământului. In unde ajung în formă de pulbere fină şi în reprezentate prin 16 acţionari. Aduna
acest csz pământul întâlnindu-se cu sume cantitate uriaşă. In fiecare an acest praf meteo rea a fost prezidată de preotul Ilie Po-
denia de meteori atrage miriade de meteori ric face şi 30 milioane de kilograme. Deci povici, din Şibişel, şi a decurs liniştit,
Ia sine. greutatea pământului creşte în fiecare an cu împrejurare, ce are a să mulţumi deo
Un alt vestit astronom, italianul Schia- vre o 30 milioane kilograme. Peste milioane parte tactului rezervat a acţionarilor
parelli, prin anii 1840 a arătat că drumul de ani această materie formează pe pământ rămaşi în minoritate, iară de altă parte,
multor comeţi e identic cu drumul unor grupe noui continente, noui insule. Dar’ prin aceea, că adunarea generală pentru evitarea
de meteori. Perzeidele au aceiaşi cale de cir- că massa pământului şi probabil şi a lunei susceptibilităţilor personale a luat pro
culaţiure ca şi cornetul văzut în 1862. Prin creşte necontenit, scade tot mai mult şi de punerea acţionarilor la cunoştinţă, pre
aceasta s’a adeverit pe deplin înrudirea între părtarea dintre pământ şi lună şi sfârşitul zentată prin Dr. Ioan Popu şi consoţii,
meteori şi comeţi. Meteorii nu pot fi decât va fi că luna va cădea pe pământ şi va ni fără de a să motiva mai îndetail con
rămăşiţe de ale comeţilor sfărâmaţi prin pu mici tot. Meteorii prevestesc deci moartea pă vocarea şi ţinerea acestei adunări, după
terea de atracţiune a soarelui şi a plantelor. mântului. Această catastrofă generală nu să cum să pretindea aceasta dela o altă
Din sfărimăturile aceste de comeţi, cari vin va întâmpla însă decât peste 200 mii de mi parte de acţionari.
cine ştie din ce depărtări, să formează inele lioane de ani. >Drapelul«. Astfel în urma aceasta, după-ce
de meteori cari circulează în jurul soarelui directorul executiv Dr. Aurel Vlad a
sau a altei stele. Leverrier a constatat că pre- declarat că dânsul nu reflectează a fi