Page 4 - Bunul_Econom_1906_33

Pag. 4 B U N U L E C ONO M Nr, 33

ales ia direcţiune şi doreşte să nu (ie O altă cauză, care probabil a de­ acesta nu să degarniseşte şi trăeşte mai
luat în combinaţie, s’a efeptoit alegerea terminat în prima linie o restrângere a mult. Aceste operaţiuni delicate şi mi­
locurilor devenite vacante prin abzicere, acestei culturi este şi scurta viaţă a găloase nu să pot aplica într’o planta-
cu rezultatul următor : persecului. Dar’ şi această longevitate ţiune întinsă în câmp deschis. Ceace
In direcţiune: este relativă, căci persecul în cultură însă ar fi posibil pentru a împedeca
liberă şi neîngrijită moare după 7— 8 degarnisarea, este ca primăvară să se
Dr. Ioan Popu, Dr. Romul Dobo
ani; pe când în spalier unde este în­ scurteze toate ramurile la o eistanţă de
Dr. Silviu Moldovan pe timp de !/2 an;
Ioan L Vulcu, Ilie Popovici Ioan Branga grijit de aproape poate dura 18— 20 ani. 15—-20 m. de lungime. Prin această
pe timp de l '/2 an, Ioan Lăzăroiu corn. Nu suntem pentru introducerea tăiere, tot ar rămânea destule fructe
Procopiu Herlea pe timp de 2 ]/2 ani. culturei în spalier a persecului, pentru pentru anul acela şi tăierea ar forţa ca
A. luat parte la alegere 2220 de voturi. motivul că reclamă multe îngrijiri pe de la baza fiecărei râmurele tăiate să
In comitetul de supraveghere: I. Moţa, care vierii4* noştrii puţin cunoscători, nu dea alţi lăstari noui şi astfel s’ar împe­
Constantin Baicu, Simion Corvin, Avram le pot da. Credem însă, că s’ar putea deca degarnisirea Tot pentru acest scop,
Dubleş, iun. 2225 voturi. foarte bine întinde cultura în aer liber, îndată ce persecul leagă să recomandă
Adunarea generală la propunerea căutând a’i da u nele îngrijiri care i-ar’ a să face o ciupite generală a lăstari­
putea prelungi viaţa. lor, operaţiune, care ar forţa ceva să
acţionarului Procopiu Herlea, detragând
încrederea membrului Silviu Dămian ră- Persecul este un arbore, care în se scoboare mai jos şi să provoace des-
mas în direcţiune din formaţiunea ei principiu reuşeşte peste tot unde merge voltarea mugurilor adventivi, care alt­
de mai nainte, locul aceluia s’a declarat viaţa ne vie. Cum însă este mai deli­ fel mor fără a să desvolta.
de vacant şi s’a întregit prin alegerea cat decât viţa, şi mai simţitor decât ea Făcând aceste 2 operaţiuni, cre­
membrului din comitetul de suprave­ la frig, în ţara noastră cultura persecu­ dem că să poate cel puţin îndoi durata
ghere : Constantin Baicu, iară în locul lui în câmp deschis nu să poate face vieţii persecului şi chiar o putem întrei
acestuia, în comitetul de supraveghere cu succes decât în regiunea propriu dacă vom lua măsuri a trata persecul
a fost ales: Vasile Osvadă, din Hune­ zisă a podgoriilor şi în această regiune contra gumei, şi în special contra in­
doara. este de recomandat, a să alege terenu­ sectelor şi paraziţilor care atacă foile.
rile ridicate, expuse spre mează-zi şi Contra boalelor criptogamice ale
Aşa a decurs aceasta adunare asu­
pra căreia ochii multor acţionari şi in­ adăpostite din partea crivăţului foaei avem un remediu foarte pu­
teresaţi erau ţintiţi cu o curiositate oare Ţinând cont de aceste recoman- ternic anume: zeama bordeleză, cu con-
care de a şti rezultatul formaţiunei noui daţiuni ca expoziţiune şi situaţiune, şi diţiune însă de a tace 2 — 3 tratamente
a direcţiunei ce o doreau cei cari o au căutând a planta persecul într’un teren foarte de timpuriu, din 8 în 8 zile, în­
fost cerut. Acum vedem că din forma­ uşor putem face o cultură rentabilă. dată după aparţiunea foilor. Dacă aş­
ţiunea cea veche a direcţiunei lipsesc: Este de remarcat că terenurile roşii teptăm să apară mai îptâi boala, pen­
Niculae Vlad farmacist, Dr. Aurel Vlad, sunt cele mai favorabile, dar’ să nu fie tru ca în urmă să tratăm, atunci foile
deputat, Dr. Aurel Oprea, advocat, Da­ prea argiloase. Cu cât un pământ este atacate vor cădea cu tot tratamentul;
nii David, senator la magistrat, Nicolau mai argilos şi mai compact cu atât să ceace a făcut pe unii să crează că că­
Andrei; preot în Căstău şi Silviu De- bolnăveşte mai uşor de gumă, care îi derea foilor este provocată chiar de
mian, mare acţionar. scurtează viata. tratament.
Publicăm acestea pentru informa­ Nu toate felurile de pesice merg Neapărat că dacă ne-am putea de­
rea publicului nostru cetitor fără nici bine în câmp deschis, în forma liberă. prinde ca în fiecare iarnă, înainte de a
un comentar, pentru-că ţinem a nu pre- Cele mai bune feluri pentru ţara noas­ începe vegetaţiunea persecului, să tra­
judeca mersul bun a unei bănci de va­ tră sunt varietăţile americane, Amsden tăm trunchiurile şi ramurile persecilor
loare cum este şi acest institut finanţiar şi Alexander. şi caisilor cu un insecticid puternic am
românesc, care să conduce pe baza strictă De altfel, sâmburele, reproduce des­ ajunge să distrugem mare parte din ini­
a statutelor şi regulamentelor sale. tul de bine specia; aşa că fiecare îşi micii comuni ai acestor 2 specii.
Din punct de vedere obştesc însă, poate forma persecii de care are nevoie >R. V. Hort. şi Agr.«
dorim, ca direcţiunea nou formată să se pentru o cultură mică în câmp deschis.
nizuiască şi ia a lucra în mod pacînic Este de ajuns a semăna sâmburii celor Adunarea g-enerală
la rezolvirea variatelor afaceri ce le are mai frumoase persecii, care va creşte
prin conecsiunea sa vastă şi să se fe­ şi va produce ne altoit fructe aproape a societăţii noastre de teatru ia Lipova.
rească de a provoca susceptibilităţi per­ tot aşa de mari şi de bune ca şi se­
sonale, ca nu cumva să se adeverească minţele din care provin. Comitetul executiv pentru primi­
vorbele scripturei „rătăcirea cea din urmă Pentru prelungirea vieţii persecu­ rea «Societăţii fontdului de teatru ro­
să fie mai amară decât cea dintâiu.11 lui în câmp deschis trebueşte date unele mân «{face un călduros apel cătră fruntaşii
Cronicarul. îngrijiri culturale şi tratat contra boa- din jurul Lipovei pentru a participa la
lelor. adunarea societăţii de teatru la Lipova,
îndemnând mai vârtos pe fruntaşii ţă­
Persecul nu mai dă rod pe rămu-
P e r s e c u 1. rica, care a rodit anul trecut. Din această rani ai comunelor lor să împărtăşească
cauză persecul să degarniseşte de jos în vestea acestei sărbători culturale în cer­
Fără îndoială că persica este una sus, astfel că după o producţiune de cul cunoscuţilor lor şi îndemnând pe
din fructele cele mai delicioase, mai 5— 6 ani, numai rămân ramuri verzi toţi cei cu tragere de inimă să se, în­
căutate dar’ în acelaşi timp cele mai producătoare decât în vârf unde mai scrie ca membri, apoi continuă aşa:
delicate. Poate că tocmai prea multa dă semne de viaţă pe când restul sea­ Fără simţ de jertfă pentru scopuri
gingăşie a fructului şi a plantei să fie mănă cu un scheleţ, de aci puţina lui obşteşti înaintarea noastră întârzia şi
una din cauzele, pentru care cultura durată. noi întârziem de mult în noaptea ne-
acestei plante nu a luat desvoltareă pe De aceea la cultura în spalier, in­ ştiinţei, tânjind, când neamurile vecine
care o merită, ca plantă cultivată în teligenţa grădinarului intervine şi prin cu paşi zoritori ne trec înainte.
câmp limber; căci ca cultură de spalier o tâere în verde, face ca în locul ra­ Toţi cei înscrişi de membri ai «So­
nici nu este introdusă de cât prin unele murilor de rod din anul curent să apără cietăţii pentru fond de teatru român«
pepiniere ale statului. pentru anul viitor altele, şi cu modul vor fi pomeniţi an de an în anuarul