Page 2 - Bunul_Econom_1906_34
P. 2
Pag, 2________________________________ _ BU N U L ECNOOM Nr. 34
brumele nu avem ce face, — dar’ de văratice şi cele tomnatice cari rămân, Pentru a putea pătrunde în tinda
omizi, si m i iertaţi, nu vă daţi nici ce să le facem alt-ceva, de cât ţuică. uscătoarei să fac două obloane, sunt
D-voastră osteneala să le curăţiţi, nici — Iată, să vă spun eu ce să fa uşile cari să împing una în drhapta şi
autorităţile nu vă sileşte, după lege, să ceţi. Pe cele tomnatice, pe cele de tu alta în stânga. Afară de aceste deschi
le stârpiţi Apoi, o' livadă mâncată în- leu şi pe cele gătlane, să le uscaţi, şi zători mai să pot tace obloane pentru
tr’un an de omizi, nu mai rodeşte de de o cam dată'o parte din cele văra ventilaţie construite cu câte o scându-
multe ori 2 ani de a rândul. tice să le faceţi magiun (lictar), iar’ în riqă care să poate ridica şi slobozi după
cum vrem sau nu, să între aer în us-
De ce nu vreţi să faceţi cum v’am cetul cu încetul să scoateţi prunii văra
spus eu, adecă să întrebuinţaţi copii de tici, şi să puneţi'în locul lor de cei tom cătoare, având aceste deschizături con
trare, pe partea contrară â păretelui us
şcoală la stârpitul omizilor, mai cu samă natici şi alte şoiuri mai buhe, cari au cătoarei. Deasupra coperişului e o altă
că după rânduiala de acuma, o parte preţ hjin în stare uscată sau făcute deschizătură acoperită, pentru a lăsa să
din copii sunt liberi după amiazi, şi în magiun. 5 .
iasă aburii cari nu să scot prin gurile
loc să bată uliţele, mai bine să treacă Dar’ să ne înţălegem, ‘ nu opărite
de ventilaţie, La o parte a uscătoarei
din livadă în livadă, .fie cu dl învăţător şi apoi uscate la soare, cum obicinuiţi
este un horn prin care ese fumul din
(ie cu un om din sat, şj să culeagă omi de faceţi pentru casă; nici afumate în
zile din toate livezile. In schimb pro »lojzniţe«, cum să face în unele părţi Cotlon. (Va urma).
prietarii livezilor să plătească 2— 3 lei ale ţării, ci cu totul în alt chip.
de pogon, şi din banii ce să vor aduna Şi ca să vă ■ puteţi da seama mai Şcoala economică de repetiţie.
de cătrâ dl învăţător, să se dea jumă bine de cum să pot usca frumos pru
tate copiilor cari au curăţit omizi, iar’ nele, să vedeţi cu ochii nu numai us- (Urmare.)
din rest să se cumpere instrumente mai cătoria, ce am făcut acum pentru uscat Cap. III.
practice şi mai bune, să se facă scări prune, dar’ şi toată munca ce să face Susţinerea jcoalei economice de
uşoare şi altele, pentru a putea curăţi de la început până la sfârşit, pentru a repetiţie, budgetul e i; ajutorul de stat.
pomii nu numai de omizi, dar şi de us usca prunele, precum şi munca care să §• 20
cături. De alt-cum, această măsură ar pune pentru a face magiunul din prune, Pentru înfiinţarea şi susţinerea şcoa
putea-o lua chiar Onor. Minister de urmează: lei economice de repetiţie să vor folosi :
culte, fie prin învăţători, fie prin con 1. Pe baza §-lui 101 al art. de lege
siliile de administraţie ale băncilor po I. Descrierea uscătoarei. XII din an. 1894 jumătate din banii de '
pulare. UsCătoarea* este în formă de că pedepse incurşi din transgresiunile poli-
In ceea ce priveşte taxele puse suţă. Uscătoarea în feliul cum descriem, ţiale de câmp nedestinaţi spre alte sdo-
de guvern pe pruni şi pe ţuică, lasă este modelul luat după feliul uscători- puri prin regulamente şi deciziuni;
că nu sunt prea mari, dar acestea taxe lor de cari să servesc bosniacii, după 2 80% ale venitului curat incurs
le plătesc numai cei cari fac ţuică. Cine planul adus din Bosnia. O uscătorie de din partea teritorului de praxă ce să
declară că nu face ţuică din prunele aşa să poate face în 8 zile. Căsuţa are poate folosi exclusiv pentru scopurile3
ce vor produce în livede, acela nu plă 4 pereţi, din cari doui alcătuesc lun şcoalei economice de repetiţie, 80%
teşte taxa pe hectar, şi fiind că nu face gimea şi au câte 5 metri şi jumătate, ale venitului curat din întreg teritorul
ţuică, nici taxa pe ţuică. iar cei Ialţi doui, cari dau lăţimea, au de praxă al şcoalei economice de re^
— Dar’ ce să facem cu prunele câte 3 metri. înălţimea pereţilor, până petiţie cu învăţător specialist, —■ pen-
când dă D-zeu de să fac? Nu o vorbă, la acoperiş, este de 2 metri. tru-câ 20% ale aceluia îi compet în
vindem şi noi din ele câte să pot vinde, Pereţii de jur împrejur sunt tăcuţi văţătorului specialist, chiar şi în cazul
de pildă din cele tomnatice, gătlane, din gard de nueie, 'lipiţi cu pământ bă când ceealaltă parte a fost destinată
din cele de tuleu, că sunt bune de mân tut, cu pleavă d^ grâu şi apoi spoiţi cu pentru depurarea cheltuelilor de zidire
care, dar’ colduşele, negrele şi alte prune var. Acoperişul este* de şiţă (şindilă). şi proVederea cu’recuizitele necesare;
dela spate băiatul şi un moş cu plete albe. el a rămas ca un câne a nimănui. Mai ’na- miel. Ştii, in ziua când am fost în deal şi
-— »Ce-o fi, doamne şi asta?» inte umbla din sat în sat de-’şi aduna me am adus foi de viţă. Le-ai fost numărat câte
Mai apropiindu-să, băgă de seamă că rinde; acum e aproape olog şi nu poate. zeCe de om. Am luat câte două din partea
bătrânul mănâncă. — Pare câ-’l cunosc. E Hăgaşu din fiecăruia şi i-am dat. Zic: »Ce-oiu păţi oiu
Culiţă tăiase cu aţa ce purtă în pungă, Poiană. Are doar’ fecior şi noră. păţii* El săracul, a zis oftând: »Nu te-o bate
o felie de mămăligă, turnase în strachină — Nora l’a gonit, zice că dacă nu rnăta?* »Nu, fac eu, sunt partea mea*.
mâncare din oală; iar’ bătrânul mânca hlupav poate munci, să nu poată nici mânca. O — Şi de-atunci, te-abaţi în fiecare zj
Smaranda s’ apropie şi de-odată strigă săptămână în urmă l’am găsit aci topit de p’aci? Laşi pe tată-to flămând! Elt sărmanul,
■dela spate: j , foame. Venisem să beau apă. M’a văzut cu dacă vede că nu s’ajunge mâncarea, să lip
— Dar’ ce-’mi lucri, tu aci, Culiţă? traista, A început să-’i tremure capul şi să seşte, să aibă oamenii străini. Frumoşi Milă
Băiatul tresări speriat. lăcrăme: dela copil.
Bătrânul aproape isprăvise partea ce-’i »Ce ai acolo, dragul taicăi?* »Duc me 4 - De, mamă. Fă-’mi ce vrei. Dar’ mie
dase. Făcându-şi cruce, ziăe : rinde la ţarină*, zic eu. «Dragul taicăi, dărni prek îmi era milă să ştiu că un biet nepu
— De unde dai să-’ţi dea Dumnezeu numai o fărâmă de mămăligă. De eri am că tincios moare de foame la o palmă de loc.
înzecit. zut aci, nu pot merge, mă sting de foamei* — Noaptea unde stă !
— Mamă, să nu mă baţi. La şcoală Mi-s’a făcut mamă, jale, ce te crezi, -— Doarme colo în coliba văcarului.
legea ne spune să miluim pe cei săraci, că foamea e rea! Ştiu când am iost odată cu După un răstimp bătrânul, ca trezit din
doar’ Isus a zis: »Cine dă celui nevoiaşi, pe tata la pădure şi-am peidut mâncarea. îmi vis, zise uitându-să la femee:
mine mă dăruieşte*. venea să mestec iarbă numai să mi-o poto — Copilul ăsta e al dumitale?
Toate bune, dar’ la ţarină nu s’a- lesc. Am deslegat traista, am tăiat cu’n paiu, — Al meu, moşule.
junge mâncarea şi tată-to mie îmi bate obrazul. că n’aveam aţă pentru mămăligă. Când a — Să-’ţi trăiască. Dă-’l la învăţătură şi
Prea puţin te doare pe dumneata bă văzut-o par’că s’o mănânce cu ochii. Am stat scoate-’l preot. Va povăţui pe oameni, nu
natul, dar’ nu te rupe de inimă ca foamea. şi m’am gândit: »Ce bine i-ar părea să-i dau numai cu vorba, dări şi cu fapta~l De nu era
Bietul ăsta de moş murea, de nu-’i dam ceva şi-o ţâră mâncare, că doar’ n’o curge sânge*. el, muream de foame mai rău ca un câne,
de mâncare. Oamenii sunt duşi la lucru şi Erau nişte sarmale cu orez şi cu carne de care tot mai găseşte câte un os.
