Page 4 - Bunul_Econom_1906_34
P. 4
Pag. 4 BU N U L ECONOM Nr. 34
stat conform creditului ce-i stă la dis- Dacă la şcoala economică de re De aci ne putem explica foarte
poziţiune. petiţie să institue învăţătoare pentru in uşor, cum să pot înmulţi de tare şoa
strucţia economică a fetelor, sunt a să recii şi ce ar fi dacă de pildă pe cei
Excepţionând şcoala economică de
repetiţie cu învăţător specialist — să alătura documentele înşirate sub punc de acasă nu i-ar stîrpi pisicile şi un soiu
poate acorda ajutor de stat pentru şcoala tele 8 şi 9 referitoare la. această învă mai mic de câni, iar’ pe cei de câmp
economică de repetiţie cu caracter co ţătoare, aricii, vulpile, şerpii, barzele, bufniţele ş. a.
§. 24.
munal numai pentru întregirea onoraru Şoarecii de câmp pe unde să în
lui învăţătorului şcoalei economice de Rugănle pentru ajutorul de stat, cuibează sunt adevărate lăcuste, fiind
repetiţie, a învăţătorului pentru lucru în cari este de a să clarifica totdeauna că ei rod nu numai sâmânăturile, ci si
de mână. chestiunea instituirii şcoalei ecenomice peste fânaţe fac cărări bătute şi le gău
de repetiţie, adresate ministrului ung. resc ca pe ciur, încât cu timpul piere
§. 23. reg de culte şi instrucţiune publică, tre- toată verdeaţa de pe ele. Pustiirea lor
La rugarea ce e de a să înainta bue înaintate până la finea lunei Maiu îşi ajunge culmea pe toamnă, când s’au
pentru obţinerea ajutorului de stat sunt a fiecărui an inspectorului şcol. reg. înmulţit de ajuns şi să pregătesc pen
a să aclude: 1. budgetul şcoalei popo competent. Pe baza acestora ministrul tru iernat.
rale elementare comunale; 2. budgetul de culte stabileşte budgetul şcoalei eco
Şi până acum s’au încercat fel şi
comunei; 3. conspectul datoriilor comu nomice de repetiţie, şi acordă ajutorul
fel de mijloace pentru stîrpirea şoare
nei; £ inventarul averei comunale; 5. de stat pe 5 ani. Schimbările ce vin cilor. Intre acestea a fost şi strichninul,
inventarul obiectelor cu cari e provă- înainte în budgetul şcoalei în decursul un fel de otravă, în care să înmuiau
zută şcoala economică de repetiţie; 6. celor 5 ani le aproabâ inspectorul şco grăunţele de ovăs şi apoi să puneau
testificarea, că şcoala economică de re lar regesc. prin găurile pe unde umblau şoarecii.
petiţie dispune de teritorul de praxă §. 25.
Dar’ în cele din urmă s’a adeverit, că
citat în §. 12, schiţa justificatoare asu Ajutorul acordat de stat e a să fo
otrava aceasta are şi unele scăderi şi
pra mărimei şi distribuirei teritorului şi losi exclusiv ca onorar pentru învăţă anume: de o parte la grăunţele în
conspectul detailat al materiilor produse tori; călcarea acestei dispoziţiuni are ca muiate în aceea otravă pot să ajungă
pe teritorul şcoalei economice de repe urmare detragerea ajutorului de stat. şi unele paseri, de altă parte nu să prea
tiţie în ultimii cinci ani; 7. consemna- Detragerea ajutorului de stat mai este poate procura, nici de prin apotece aşa
rea autentică a celor înscrişi în şcoala provocată şi prin împregiurarea dacă uşor, decât cu adeverinţă oficioasă dela
economică de repetiţie şi a deobligaţi- învăţătorul de economie a propus obiec primăria comunală.
lor în vârsta de repetiţie ce să află în tele economice numai teoretic şi nu
comună; 8. deciziunea reprezentanţei totodată şi în mod practic; în contra In timpul din urmă profesorul Loff-
comunale intrată în putere de drept, unui astfel de învăţător deodată cu de ler din Greifrvald în Germania, a fă
aşadară aprobată din partea forurilor tragerea ajutorului de stat să va dis cut o încercare cu privire la stîrpirea
competente referitor la organizarea şcoa pune tragerea în cercetare disciplinară. şoarecilor, care a isbutit pe deplin. Nu
lei economice de repetiţie; 9. documen §. 26. mitul profesor a luat adecă de pe câmp
tul de alegere intrat în putere de drept un şoarece, care a pierit de' oare care
Socotelile şcoalei economice de boală lipicioasă, a desfăcut pântecele
referitor la instituirea învăţătorului de
repetiţie, la cari este a să alătura şi aceluia şi în maţele lui a aflat un ani-
economie, în legătură cu acesta docu
conspectul detailat al materiilor produse
mentele justificative referitor la cuali- malcul sau baccil, pe care el l’a numit:
le pregăteşte la şcoala economică de baccilis * typhi murium sau baccil de ti-
ficaţiunea de specialitate a învăţătorului.
10 în fine planul de învăţământ şi pla repetiţie, — ce e în legătură cu o şcoală fus pentru şoareci. Pe acest baccil l’a
elementară de stat în senzul § ului 23 mai înmulţit apoi pe cale măestrită şi
nul oarelor stabilite.
al îndrumării pentru curatorate însuşi l’a dat în urmă altor şoareci sănătoşi
curatorul curatoratului şcoalei elemen închişi în colivie, pe cari i-a succes a-i
şi dimineaţa şi la amiază şi seara. Bietul muş
tare de stat, la şcoala economică de omorî cu desăvârşire. In urmă a setos
odată’n zi! Dar’ l’oi găsi eu.
repetiţie comunală în senzul §-ului 29 baccilul şi din aceştia şi mai înmulţin-
— L ’am ascuns eu bine. Fii pe pace! al îndrumării pentru scaunele şcolare du-1 pe cale măestrită, a putut obţinea
Fugi la măr. Vezi s’o fi trezit fata, os comunale curatorul scaunului scolastic, un fel de materie lipicioasă, care nu
cădea din copae. socotelile şcoalelor economice de repe ,era altceva decât colera şoarecilor.
— Toată ziua: fugi şi fugi! Dar’ n’am tiţie cu învăţător specialist însă în senzul
drept să dau o bucăţică de mămăligă! § ilor 60 şi 62 ai îndrumării pentru cu Profesorul Loffler a avut apoi pri
— Pleacă de-aci, faptule, zise Smaranda ratorate, respective a §-ilor 84 şi 86 lej ca să-şi pună noua sa invenţiune la
care abia îşi mai putea ţine rîsul. din îndrumarea pentru scaunele şcolare probă pe câmpul Tesaliei din Grecia,
Culiţă plecă amărît, le face învăţătorul de specialitate eco unde mai înainte de asta cu câţiva ani,
s’a fost ivit sumedenie de şoareci de
»Ce folos să înveţi lucruri frumoase, nomic şi le înaintează spre pertractare
dacă eşti mic şi nimeni nu te ia’n seamă ? curatoratului şcoalei elementare de stat, câmp, cari nimiceau tot ce le venea în
Când voiu câştiga eu mult, n’am să las bă respective scaunului şcolar comunal. cale. El a fost chemat acolo de cătră
guvernul grecesc, ca să facă o încer
trânii şi sărmanii să piară de foame. Dar’ (Va urma).
care cu baccilul numit. încercarea lui a
nurorilor şi feciorilor ca ai moşneagului, le-aşi isbutit pe deplin şi spre mirarea tutu-
face ca’n poveste. Legaţi de cai sirepi cu câte Stîrpirea şoarecilor. turor, câmpurile Tesaliei au fost în scurt
un sac de nuci: unde o cădea nuca, să cadă
timp curăţite de şoareci.
şi bucăţica... Dar’ prea i-ar durea! — Mai Şoarecii de casă, ca şi cei de câmp
bine o să-’i las în plata Domnului. — Le-or sunt nişte animale foarte stricâcioase e- Procedura lui Loffler nu a fost
facelşi lor copiii tot la fel 1« Cu aşa gânduri conomilor noştri, de oare-ce pe unde să tocmai aşa de grea. El s’a apucat adecă
par’că să meargă, să nu meargă. Deschise încuibează într’un număr mai mare, fac şi cu baccilul adus de acasă a fert mai
portiţa şi porni la măr. Când colo, ce să o adevărată pustiire prin mâncarea şi multă zamă de carne, de flori şi de
vadă? Moşul bătrân premenit, legăna fetiţa... zdrobirea bucatelor de acasă sau de pe frunză de fân. In zama aceasta a în
— Săraca, mamă, tot e mai bună de câmp. Ei să sporesc într’un număr de muiat apoi miez de pâne, pe care Ta
cât am crezut eu. necrezut. O singură păreche poate da pits în găurile şoarecilor, aşa ca să nu-1
:,d.ht.a"/ Sofia Nădejde. naştere într’un an la 200 de pui. ajungă soarele, deoare-ce acesta prin
