Page 5 - Bunul_Econom_1906_34
P. 5

Nr.  34                                            B U N U L  ECONOM                                                 Pag.  5

      razele  sale  ar  fi  putut  nimici  baccilii   —   înspre  Matra  —   a  căzut  cea  mai   cut  recolta  anului  curent  să  prezintă
      aflători  pe  acelea.                       puţină  ploaie.  Ici  colo  abia  au  căzut   acum  astfel:
            Şoarecii  de  câmp  aflători  în  ace­  2— 10  mm.  ploaie.  Grindina  a  făcut              Recolta  anului  Recolta  anului
      lea  găuri,  dând  peste  miezul  de  pâne,   puţine  pagube  în  numiţa  periodă  din                 190(5.           1905.
      l’au  mâncat  lacom  şi  îndată  s’au  îm­  contră  au  fost  furtuni  dese.                             în  măji metrice
      bolnăvit  de  aşa,  că  în  decurs  de  câte­    Timpul  a  fost  foarte favorabil tree-   grâu    52.383,900       42867,832
      va  zile  au  trebuit  să  se  prăpădească.   ratului  şi  astfel  s’au  putut  face  nu  nu­  săcară  13.967,909   13 739,116
      Alţi  şoareci  sănătoşi,  dând  peste  cei   mai  treeratul  de  probă,  ci  s’a  treerat   orz    14.742,000       13.597,440
                                                                                             ovăs        12.781,000       11.322,978
      bolnavi  sau  morţi  şi  voind  a-’i  scoate  în  toată  puterea  şi  să  treeră  încă  pen-
      afară  din  gaură,  sau  poate  chiar  a-!i   tru-că  în  multe  regiuni  recolta  a  fost   cucuruz  41.102,220    23.887,866
      mânca,  s’au  îmbolnăvit  şi  ei  de  aceeaşi   mult  mai  mare  decum  să  speriase,  ast­  cartofi  57.572,600    45.782,364
      boală  şi  astfel  în  timpul  cel  mai  scurt   fel  că  treeratul  în aceste regiuni va dura   Legum ile  în  cea  mai  mare  parte
      s ’au  prăpădit  toţi  şoarecii  de  pe  câm­  cu  circa  până  la  10  zile  mai  mult  de­  a  ţării  vor  da  recoltă  bună.  In  unele
      pul  acela,  parte  prin  găuri,  parte  dupâ-   cât  de  obiceiu.                     regiuni  au  suferit  de  secetă  şi  de  in­
      ce  au  eşit  afară  la  suprafaţa  pământu­
                                                       Diferitele  soiuri  de  cereale  au  dat  secte,  în  altele  au  fost  copleşite  de bu­
      lui.  Timpul  cel  mai  potrivit  pentru  siîr-   —   cu  unele  excepţiuni  —   o  recoltă   ruieni.
      pirea  şoarecilor  s’a  adeverit  a  fi  primă­  peste  toate  aşteptările.  Recolta  Unga­  Fasolea  în  cea  mai  mare  parte s’a
      vara,  când  adecă  aceia  nu  prea  au  ce   riei  peste  tot  să  poate  cualifica  mai   copt  şi  recoltarea  s’a  făcut  sau  să  face
      mânca.                                      bună  ca  mijlocie,  şi  dacă  cualitatea  ar   cu  bun  rezultat.
            Pe  urma  încercărilor  lui  Loffler  s’a   fi  fără  greş,  recolta  acestui  an  ar  în­  Celelalte  păstăioase  să  desvoaltă
      luat  apoi  şi  directorul  stabilimentului   trece  recoltele  tuturor  anilor  de  până   bine;  recoltatul  lintei  şi  mazărei  s’a  fă­
      economic  de  chemie  din  Viena  Dr.  Cor-   acum.                                    cut  cu  rezultat  satisfăcător,
      nauth,  care  încă  a  ajuns  la  aceleaşi  re­  Să  întâmplă  acum  pentru  prima
      zultate,  aşa  că  astăzi  baccilul  acela  li­  oară,  că  —   la  ordinul  ministrului  —r- s’a   Curechiul.  Desvoltarea mai departe
      picios  pentru  şoareci  să  poate  procura   evaluat  la  această  poriodă  şi  recolta   a  acestei  plante  este  satisfăcătoare  în
      nu  numai  dela  unele  stabilimente  de    cucuruzului  şi  cumpenelor.  In  acest  an  cea  mai  mare  parte,  totuş  ploaia  ar  fi
      chemie  din  patrie,  ci  chiar  de  pe  la   —   pe  baza  evaluărilor  făcute  —   şi  re­  de  dorit.
      mai  multe  apotece  mai  însămnate,  pe    colta  acestor  două  producte importante        M eiul  timpuriu  a  fost  recoltat  cu
      lângă  o  adeverinţă  oficioasă  din  partea   este  deasemena  extraordinar  de  favo­  rezultat  bun  mijlociu.  Soiurile  târzii  să
      •diregătoriei  comunale.      v    I,  Gr.  rabilă.                                    desvoaltă  anevoios  din  cauza  secetei.
                                                                                                   H rişcă  promite  recolta  bună.
                                                       Conform  datelor  oficiului  central
                                                                                                  Hemeiul.  Soiurile  timpurii  s’au  re­
                                                  statistic  au fost cultivate în anul  1906 cu:
                ^ g p i c u l t u r â .                                                      coltat  cu  rezultat  slab.  Soiurile  târzii
                                                     grâu     6.232,906 jugăre  catasţrale
                                                                                             promit  recoltă  bună.
                Situaţia  agricolă.                  săcară    1.972,310  „         „              Tutunul  a  rămas  mult  îndărăpt în
                                                     orz       1.844,542  „         „
            In  Ungaria.  Conform  raportului       ovăs      1.814,555  „          „        desvoltare  din  cauza secetei îndelungate;
      ministrului  ung.  de  agricultură  dela  15   rapiţă     400,828  „          „        totuş  în  genere  promite  o  recoltă bună
      August  a.  c.  situaţia  sămănăturilor  şi a   cucuruz  4 033,182  „         „        mijlocie.
      împrejurărilor  agricole  în  esenţă să pre­   cartofi    984,059  „          „              Cânepa  şi  inul.  Cânepa  s’a  recol­
      zintă  astfel:                                                                         tat'  cu  bun  rezultat.  Şi  o  parte  din  in
                                                       Recolta  acestui  cereai  a  fost  redusă
            In  prima  jumătate  a  lunei  August   în  anul  prezent  prin  număroase pagube   s’a  recoltat  cu  bun  rezultat.
      timpul  a  fost  mai  mult  uscat,  în  parte                                               N apii  de  zahăr  şi  de  nutreţ  au
                                                  elementare:   ploi,  exundări,  grindină,
      precumpănitoare  senin  şi  cald,  în  sin­  furtuni,  insecte  etc.,  anume  la:      suportat  bine  seceta  până  acum;  totuş
      guratice  regiuni  însă  vântos  şi  răcoros.                                          acum  ploaia  e  foarte  de  dorit.  Unde a
      Ploile  ce  căzuseră  în  partea  cea  mâi     grâu    cu  circa  82,000  jug.  cat.   plouat  în  timpul  din  urmă,  să  poate
      m are  a  ţării  au  împrospătat  bine  plan­  săcară  „    „    28,500  „     „       conta  la  recoltă  bună,  în  unele  locuri
                                                     orz      „   „    27,400
      tele;  cu  toate  acestea  nu  au lipsit plân­                                         foarte  bună.  S’au  anunţat pagube multe
      geri  —   şi  mai  ales  din  Alfold  —*  că   ovăs     „   „    25,600  „     „       făcute  de  insecte,
      seceta  a  împedecat  desvoltarea  cartofi­      Cucuruzul  si  cartofii  a  suferit  mai    Plantele  de  nutreţ.  A  doua cositură
                                                                   >
      lor  şi  Cucuruzului.  Scădere  să  arată  şi   mult  în  timpul  din  urmă  de  secetă.  de  tritoiu  şi  a  treia  cositură  de  luţernă
      la  alte plante,  între  cari şi la vii şi poame.   Cu  conziderare  la  perderile  cau­  s’au  făcut  în  condiţiuni  mai  mulţămi-
      Referitor  la  seceta  ce  a  domnit  în  Al­  zate  de  pagubele elementare recolta din   toare  decât  cele  precedente  şi  cu  re­
      fold  este  caracteristică  împrejurarea,  că   acest  an  pe  baza  probelor rezultate din   zultat  bun  mijlociu.  In  caz  de  timp  fa­
      în  cursul  unei  luni  abia  au  căzut  în   treerat  este  evaluată  la  15  Aug.  astfel:  vorabil  să  contează  şi  la  o  a  treia  co­
      mediu  40  mm.  ploaie,  pe  când  în  re­
                                                               Recolta  în      Rezultatul   situră  de  trifoiu  Recolta  trifoiului  de
      giunile  muntoase  au  căzut  în  aceeaş                 mediu  per      probabil  în  sămânţă  nu  a  isbutit  pretutindeni satis­
      periodă  mai  mult  de  100,  în  unele  lo­              jug.  cat.        total.     făcător,  a  luţernei  însă  a  isbutit  mai
      curi  şi  peste  200  mm.  ploaie.  In  pe-                   măji metrice             bine.  Măzărichea  cu  ovăs  au  dat  rezul­
      rioda  asupra  căreia  să  raportează acum,    grâu        8 4 0         5 1 .6 9 5 ,1 0 0  tat  bun.  Cucuruzul  de  nutreţ  s’a  des-
      au  căzut  în  regiune  muntoase  şi  coli-    săcară      7 0 7         1 3 .7 6 6 ,4 0 0  voltat  puternic.  Mohorul  parte s’a recol­
      noase  30— 70  mm.,  din  contră  în celei­    orz         7'99          1 4 .5 2 3 ,1 0 0  tat,  parte  să  recoltează  cu  rezultat bun.
      lalte  regiuni  ale  ţării,  îndeosebi  la  şes   ovăs     7 0 4         1 2 .6 0 0 ,8 0 0
                                                                                                   Livezile  vor  da  o  recoltă satisfăcă­
      a  căzut  ploaie  tnai  puţină,  în  unele  lo­  Rezultatele  aproximative  ale  recol­  toare  de  otavă.
      curi  şi  sub  20  mm.  Ca  un  ce  deose­  tei  cucuruzului  şi  cartofilor  fără  conzi­
      bit  de  frapant  este  a  să  releva,  că  în   derare  la  pagubele  elementare  sunt:     Păşunile  au  mare  trebuinţă  de
      jumătatea  cursului  de  jos  al  regiunii                                             ploaie.
      Tisei,  mai  departe  în  regiunea  Dunării,    cucuruz    1016      41.102,000              Poamele  vor  da  în  partea  cea mai
                                                      cartofi   5 8 5 0    57.572,000        mare  rezultat  slab.
      în  regiunea  dincolo  de  Dunăre,  mai de­
      parte i în  regiunea  dincoace  de  Dunăre       In  raport  cu  situaţiunea anului tre­     Viile  peste  tot  stau  mijlociu,  o
   1   2   3   4   5   6   7   8