Page 6 - Bunul_Econom_1906_34
P. 6
P«g- 6 BUNUL ECONOM Nr. 34
parte din ele sont în situaţie slabă, din drept: 3108 ord., 237 extraordinari; poate lua în căsătorie, dar’ numai dacăr
cauză câ seceta a împedecatdesvolta- filozofie: 1267 ord. 82 : extraord.; me vrea şi el şi fata. Dacă însă tinerii nu
rea strugurilor. Prospectele recoltei în dicină : 1074 ord. 21 extraord. La teo să înţeleg, împart milionul în două şi
genere supt slabe. logie: 78 ordinari şi 5 extraordinari. fiecare îşi caută norocul în altă parte.
In România producţiunea generală După religiune în semestrul II. au Zestrea fetelor să adună din banii în
a recoltei de grâu şi a celorlalte ce fost 2537 catolici, 2031 jidovi, 592 ev. casaţi dela losurile vândute.
reale este excelentă. Ploaia este de do ref. 409 augustani, 154 gr,-or., 137 gr.-
rit în toată ţara. cat. şi 10 unitari. Fără confesiune: 2. Om care nu s’a spălat nici
In Rusia stricăciunile cauzate de * când. Cetim în »T. R.« câ în Italia
ploi în sud şi sudvest să evaluează dela Asigurare obligatoare. Mul în comuna Geltomina (lângă Florenţa)
4 0 — 80% . tele focuri întâmplate mai în toate a fost descoperit un om cu numele
In Francia recolta va asigura con- părţile ţărei şi mizeria şi pustiirea, ce Frederic Cerboni, care nu s’a spălat nici
sumaţiunea anuală a acestei ţări. rămâne în uimi lor încă nici până acum când. Are acum 75 ani şi de 65 ani
nu au deschis ochii tuturor oamenilor el n’a pus pe sine o picătură de apă.
_In Spania este o recoltă extraor
şi nu le-au luminat mintea, ca pentru Nu s’a scăldat nici-odată, nici barem
dinară de cereale.
încunjurarea barem în parte a acestor faţa nu şi-a udat-o. Şi e farmacist care
Statele-Unite prin recolta lor abon- cunoaşte ce e bun şi ce e rău sănă
dentă vor juca rol preponderănt în miş rele, să cerce scăparea asigurându şi avu tăţii. Zice că să simte bine. Ziaristul
carea internaţională a grânelor. , e . E i tul la vr’o societate de asigurare; aşa
încât mai mult de jumătate din locuitorii care spune aceasta zrce că a simţit un
ţârei, sunt neasiguraţi. Acum s’a pornit miros deosebit în apropierea omului
Ştiri de tot felul. o mişcare, ca să se tacă asigurarea de nespălat şi cum a scăpat de el, a 'aler
stat obligătoare. gat de-a dreptul la — baie.
Societatea pentru fond de *
teatru român la Lipova. Luni s’a Alcoolul Iată o cugetare... anti- H A Z
început în orăşelul Lipova şirul festivi alcoolică a dlui John Burns, şeful par
tăţilor aranjate din prilegiul adunării tidului lucrătorilor englezi, şi actual Ţiganul la stăpân.
generale a Societăţii pentru fond de mente ministru în cabinetul liberal al Un ţigan voind să între slugă la
teatru român. Românii din Lipova, Radna dlui Henry Bannerman:
un boier, fu chemat de acesta ca să-l
şi comunele învecinate, conştii de în Cârciuma în totdeauna a fost, este vază şi-l întrebă:
semnătatea societăţii noastre pentru şi va fi anti-camera puşcăriei, filiala ca
crearea unui fond de teatru român, au selor de nebuni, un biurou de plasare — Ei, dar’ ce treabă ştii tu face >
făcut oaspeţilor veniţi din apropiere şi pentru spitale, un loc de întâlnire pen — Hapoi, ştiu să mănânc, să trăeşti t
din depărtări mai mari şi îndeosebi? tru cartofori şi pungaşi, o vizuină pen —- Lasă astea la o parte, eu te în
membrilor comitetului societăţii o pri tru criminali şi vagabonzi. treb la ce te pricepi tu ?
mire splendidă. Alcoolul mângeşte tot ce atinge. -— Hapoi nu ţi-am spute că mă pri
* cep la mâncare şi beutură ?
Omul căruia alcoolul nu îi poate pune
„Asociaţiunea" la Braşov. Ono jugul, îi răpeşte mintea. Sapă încet acolo — N’auzi că nu-ţi spun eu de asta,
raţii oaspeţi, cari doresc a lua parte la unde nu poate distruge dintr’odată. Pen eu te întreb de treabă!
adunarea generală a Asociaţiunei, ce să tru individ beţia, e o boală grea, pen — Da bine, nu cum-va hăi voi ca
va ţinea anul acesta în Braşov, în zi tru mulţime e un flagel, pentru ţară să muncesc şi să nu mănânc?
lele d e-8/21 şi 9/22 Septemvrie, sunt e o piedecă în buna ei desvoltare, pa *
rugaţi ca — pentru îngrijirea de cvar ralizând toate torţele active ale naţiunii, Explicarea unui băutor. Ştir
tire — să se anunţe la preşedintele oprind introducerea tuturor reformelor tu mă, de ce beau halbele una după
comişîunei de îsevşrtirare, dl Nicolae culturale şi industriale. alta? — Când beau prima halbă, simt
Bogdan, profesor, sti. Caterinei 15, cel * că, devin alt om, omul ăla mai vrea şi
mult până în 28 August (10 Sept). Curăţenia văleielor la porci el altă halbă, şi aşa mai departe...
Totodată să aduce la cunoştinţă, este una din cele mai dintâi cerinţă.
că comitetul poate fi silit să angajeze Dela neţinerea în curăţenie a văleielor
şi cvartire, cari vor trebui plătite. De vine de multe ori că porcii nu merg Dela gimnazial rom. din Brad.
acea on oaspeţi sunt rugaţi, ca la anun înainte. Dacă dela o mâncare până la
ţare să se declare, câ la caz când nu alta rămâne câte ceva în vălaie, aceste înştiinţare pentru anul şcolar 1906/1907.
să vor afla cvartire gratuite li să pot rămăşiţe mai ales vara în căldurile mari, Anul şcolar 1906 1907 să începe
angaja şi cvartire cu plată, rămânând să nâcresc şi putrezesc iar dacă cătră la 1 Septemvrie v. 1906.
în grija comitetului câ preţurile să fie acestea să mai adauge altă mâncare, Părinţii, cari doresc a-şi da copii
moderate. aceasta capătă un miros rău, ba toată la acest institut, sunt poftiţi a să pre
*
mâncarea să strică. Porcii apoi nu vreau zenta cu fii sau cu fiicele lor în cance
Date privitoare la universi să mănânce. Iar’ dacă şi mănâncă, să laria direcţiunii gimnaziale în 1, 2 şi 4
tatea din Budapesta. întemeietorul bolnăvesc. De aceea economii noştri Septemvrie v. 1906 spre înmatriculare.
universităţii a fost cardinalul Petru Pâz- vor face bine dacă totdeuna vor ţinea Şcolarii cari să înmatricu’ează pentru
mâny, primatele Ungariei la anul (1635). în cea mai mare curăţenie vălaiele. prima dată la gimnaziul ori şcoala pri
Atunci universitatea era în Tyrnavia
* mară împreunată cu acesta, vor aduc&
(N. Szombat), avea facultatea teologică Fete de măritat puse la lo testimoniu şcolar, extras de botez şi cer
şi filozofică numai, iar’ profesorii erau
terie. In Italia va fi în curând o lote tificat de revaccinare. Testimoniul şcolar
călugări Iezuiţi.
rie interesantă. Treizeci fete foarte fru de pe clasa precedcktă îl vor prezenta
Budgetul universităţii este de 2,855.174 moase vor fi provăzute cu zestre în toii şcolarii, cari vin a să, înm atricula, r
3
3
/
coroane (520.629 c. venitul domeniilor sume până la un milion şi vor fi pusă aşadar şi aceia cari au absolvat clasa
— iar’ restul din budgetul statului.) la loterie. Un loz va costa 10 lire. precedentă în institutut nostru. Tot în
Numărul studenţilor a fost în se Cel ce Câştigă, să zicem, milionul, acela 1— 4 Septemvrie v. 1906 să vor ţinea
mestrul al doilea 6068. Din aceştia la câştigă şi o fată frumoasă, pe care o examenele de corigenţă şi supletoriL
