Page 7 - Bunul_Econom_1906_34

Nr. 34 BU N U L ECONOM Pag- 7

•Cei-ce să vor prezenta mai târziu, vor Dimitrievici, tradus de Jo sif B ălan pro­ «In contra curentului nazarean tre­
trebui să dovedească cauza întârzierii. feso re. Format 8°, ;pag. 250, hârtie şi buie, să luptăm toţi Românii, de Ori-ce
In clasa I gimnazială să primesc tipar foarte fine. tagmă am fi, îndeosebi în zilele noastre,
numai şcolari, cari au împlinit anul al Din » Prefaţa « opului, scrisă de dl când biserica şi neamul nostru şi de
nouălea, dar n’au trecut peste al doi- Iosii Bălan reproducem următoarele: altcum este atăcat şi este ameninţat în
sprâzecelea; asupra primirii celor tre­ Două curente primejdioase ame­ existenţa şa*;
cuţi peste doisprăzece ani hotăreşte con­ ninţă cu nimicire biserica noastră drept- Opul să poate comanda dela Re-,
ferinţa profesorală. măritoare: socializmul şi nazarenizmul. dactiunea F o ii Diecezane în Caranse-
Şcolarii din clasele poporale să vor *Nazarenizmul nu propagă ateiz- beş şi costă 2 coroane. La comande mai
examina şi amăsurat pregătirei lor, să mul, dar tinde să dişţrugă toate insti- mari — pentru distribuirea cărţii în po-
vor primi în şcoala primară ori în cl. tuţiunile bisericii noastre dreptmăritoare, por —- să dă rabat 30 %•
I gimnazială, : toate acelea obiceiuri ,şi forme, prin cari t
Dum. 13-a după Ros., gl: 4 sft. 2'
In şcoala primară didactrul e 6 sufletul creştinului îşi manifestă alipirea
coroane pc an şi 2 coroane taxă de sa câtră Mântuitorul, cătră urmaşii şi JDum 20 Pror. Samuil 2 Abşolon
înscriere. câtră învăţăturile acestora. Ura nazari- Luni 21 Apost. Tadeu | 3 Ransbet
4 Rosalia
In clasele gimnaziale şcolarii români nenilor faţă de preoţimea şi faţă de Marţi 22 Muc. Agatonic i 5 I.aurenţiu
23 Muc. Lup
Mere.
din protopresbiteratele Zarandului şi Hâl- biserica dreptmăritoare este încă şi Joi 24 Muc. EuticîVu 6 Magno
magiului solvesc pe an didactru de 16 mai neînfrânatâ decât a socialiştilor. Vineri 25 Ad. M. Bartol. [ 7 Regina
cor., iar ceilalţi şi cel cari nu sunt Ro­ Scopul lor final este,r răsturnarea bi- Sâmb. 26 Meii. Andr. şi N,| 8 (f) Naşt. M.
mâni, câte 24 cor. pe an. ' sericii dreptmăritoare şi cu aceasta V Redactor resp. GEORGE SUCIU.
nimicirea tuturor aşăzemintelor, cari sunt
Toţi şcolarii solvesc pentru biblio­
scumpe şi sfinte Românului, â acelor,
tecă câte 2 cor. la an, taxă de înscriere Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
aşezăminte, cari strămoşilor noştri în
<6 cor., pentru atestate şi anuar 3 cor. Dela 2 Sept. până la 9 Sept. şt. n. 1906.
pnntru »fondul şcolarilor morboşi« câte timp de pace îea servit spre edificare
1 cor,, maial şi excursiuni 2 cor. şi spre înălţare, iar în timp de războaie 2. Septemvrie. Alamor, Alsone-
şi de nevoi lea fost unica mângâiere,
Şcolarii săraci, diligenţi şi cu pur­ medi, Barcs, Csepa, Kisujszăllăs, Nagy-
pentru cari ei şi-au pus sufletul şi pen­
tare morală bună să scutesc de didac- zsâm, Obeba, Szabadka, Szentbenedek
tru cari au vărsat şiroaie de sânge în
tru, sau să Împărtăşesc de ajutoare şi luptele cu fiorOşii Ieniceri. E i voiesc ca (Alsdfeherm.), Szikszo, Szolnok, Tăpio-
beneficii din fondul »M asa studenţilor« bicske, Temerin, Varadia, Zsombolya.
Românul să se lapede de ceea ce Iau
sau din alte mijloace, de cari dispune s—- 3. Bethlen, Drâvavâsârhely, Duna-
învăţat părinţii, de ce la învăţat bise-
institutul. pentele, Enying, Felsâsege^d, Felso'va-
rrica să iubească, ca să-i fie drag să
Didactrul să solveşte deodată la dăsz, Fulopszâllâs, Kismârtonvărajja, K6-
trăiască; să nu aibă bucuria Sfintei In-
înscriere, sau în două rate, şi anume szeg, Lelle, Miszla, Mor, Nagyszombat,
vieri, a înălţării, a Pogorîrii Duhului
întâia rată la înscriere şi a doua la 1 Sfânt, a Naşterii, a Botezului etc. şi să Nemetboly, Nezsider, Nyiregyhăzâ, Sâ-
Februarie. nu să poată înălţa la fericirea, la care toraljaujhely, Somorja, Szenicz, Tisza-
Toate celelalte taxe în suma de ne înalţă dumnezeeştile şi mângăitoa- tarjăn, Tolcsva, Tuskevăr, Udvard, Za-
13 cor. să solvesc deodată la înscriere. rele noastre cântări dreptmăritoare; vo­ laapăti. — 4. Alsopaty, Alsozsuk, Ba-
F ă ră ştirea şi învoirea direeiiunei ieşte ca Românul să se lapede de lege gonya, Belahâz, Bonyhâd, Dugoszelo (Zâ-
grăbm.), Golniczbănya, Gyor, Ireg, Ja-
gim naziale şcolarilor nu le este perm is şi de limbă. “
blonitz, Kăposvâr, Krasso, Lajtaszent-
a-şi ocupa cuartire. , «Nazarenizmul în chipul acesta nu
miklos, Magasfalu, Magyarszu'gyen, Mâr-
Fiecare şcolar trebue să fie pro- este decât un curent afluent al mare­
marossziget, Marczali, Marosvăsărhely,
văzut cu cărţile de şcoală admise la lui torent socialist, în ale cărui unde Nagyszo'los (Ugocsam ), Nemetprorta, O-
: acest institut. Cărţi rupte şi murdare, sângeroase să îneacă iubirea de părinţi kormezS, Radosocz, Szentldrincz, Szinna,
legendare scrise printre şire, ori pe mar­ şi de patrie. Szombathely, Turcz, Ungvâr, Zolyom.
gini cu traduceri, să vor Jua dela şco­ «...Am crezut, că e bine, ca po­ — 5. Algyogy, Benreve, Berethalom,
lari şi şi să vor nimici. porul, dar îndeosebi preoţimea noastră Kaba, Kekko, Naszod, Nyirmada, Si-
Fiecare şcolar e obligat a avea să fie în clar cu fiinţa nazarenizmului, montornya, Szepesormihâly, Zilah. —
îmbrăcăminte corespunzătoare, aseme­ ca să se poată lupta cu succes în con­ 6. Ermîhâlyfalva, Galgo, Kisszeben, Ku-
nea haine de pat. tra lui. tos, Ruszt, Szentgyorgy (Pozsonymegye),
In 5 Septemvrie 1905 şcolarii vor «Prin scrieri bupe să poate face Szepeseâralja, Verbocz. — 7. Gyergyo-
fi vizitaţi prin medicul gimnazial în pre­ foarte mult. Şi cum scrierea Dlui Dr. szentmiklos, Liebling, Szomolăny, 'ias-
zenţa dirigentului de clasă, li-se va dicta Vladimir Dimitrievici este cea mai bună năd, Tothpelsocz, Ujbănya, Urmery. —
împărţirea oarelor şi să vor începe pre­ carte scrisă în domeniul acesta, o carte, 8, Almâs (Veroczm ), Bacsko, Beodra,
legerile pe anul şcolar 1905 1907. în care autorul a adunat tot ce s’a scris Gornja (Krassoszorenym.), Gyulakeszi,
în limbi străine despre această temă, ba Ludberg, Mufapetrocz, Nagyhalmâgy,
In 8 Septemvrie v. 1906 să va
tace Invocarea Duhului sfânt şi cetirea are părţi în lucrarea sa, cari nu le âu Nyitrabajna, Orczifalva, Peterhegy, Rot,
legilor şcolare. alţi autori, împărtăşiri primite deadrep- Vidovecz (Varasdmegye), Zsigărd. — 9.
tul dela fiul întemeietorului Frohlich, Babsk’in (Szeremm), Bellus, Biskupec
Brad, 12 August 1906.
am crezut că fac un serviţ bun cauzei, (Zâgrâbm ), Bistra (Zăgrâbm ), Csendlak,
Direcţiunea gimnazială: trăducând în limba noâstră aceasta va­ Csikszepviz, Czibakhăza, Czrepaja, Detta,
D r. JPavel Oprişa, loroasă lucrare. Dl Dr. Vladimir Dimi­ Drasso/ Drnje (Belovărm.), Fegyvernek,
' director.
trievici de altcum este cunoscut publi­ Fogaras, Gyula, Horvătboka, Ivanecz
cului român prin articlii săi scrişi în (Varasdm.), Jâszapăti, Keczerkosztolâny,
Notiţă bibliografică. «Biserica şi Şcoala* în chestiunea na­ Kirâlydarocz, Lobor (Varasdm.), Magyar-
zarenizmului. pecska, Makfalva, Nagyhoflâny, Nagy-
In editura Redactiunii «Foaia^Die­ «Cartea distinsului bărbat a fost kâta, Nagyvârad, Radvâny, Simând,
cezană* a apărut: vNazarenismul, Js- premiată prin Matica Srpska şi prin si­ Szărcsa, Szoregh, Torda, Ujverbâsz, Und,
.ioria şi ,Jiikţa lui, de /D r. Vladimir nodul episcopesc din Serbia. Vârna. —
/