Page 10 - Bunul_Econom_1906_35-36
P. 10
Pag. 10 BUNUL ECONOM Nr. 35—36
Preoţi francezi. In urma luptei ore si pentru adulţi dela 8 —10 ore sara. Taxa Drnm. 14-a după Ros., gl. 5 sft. 7
ce decurge în Francia pentru despăr de înscriere e de 12 şi 8 coroane. l)u m 27 Cuv. Priemen i 9 Georgina
ţirea bisericei de stat guvernul francez Luni 28 Cuv. M. Arap. ii 10 Nicol.
a luat dispoziţii ca să cheme sub arme H A Z Marţi 29 Tăier. c. S. Ioami 11 Prot
pe zece mii de preoţi, cari până acum Mere. 30' PP. Al. I. şi P.ll 12 Macedon
Jo. 31 Brâul P. e. M. ii 13 Matern
au fost scutiţi de miliţie, pentru ca să Vineri 1 Cuv. S. stâlp, ij 14 Inălţ. S.
Un boier, care trăia la ţară, îşi
aibă mână mai liberă în împlinirea sco Sâmb. 2 Muc. Mamant |i 15 Nicodern
trimisese copilul la Paris să înveţe carte.
purilor sale. Când după un timp, băiatul să întoarse Redactor resp. GEORGE SUCIU.
*
din Paris, tatăl său voind sâ’l năcăjească,
Multe scrisori de recunoştinţă, şi tot odată să vază cum ce a învăţat, Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
pe cari le capătă zilnic dl A. Miiller, îl chemă la dânsul şi-i zise : Dell 10 Sept. până la 15 Sept. st. n. 1906.
dovedesc earăşi că crucea duplă elec- — Din câtă carte ai învăţat tu 10. Septemvrie. Alsokubin, Apâtfalva
tro-magnetică nr. 86967 R. B. este de
până acum, am să te întreb şi eu ceva, (Csanâdm.), Avasfelsofalu, Bâcs, Barom-
un efect extaordinar. Dăm publicităţii
căci, cred că-i fi tobă de învăţătură; lalca, Battydnd, Buttyin, Deliblât, Dezna,
una din scrisorile de recunoştinţă: »Ru-
de mii răspunde bine, atuncea eşti om ; Feled, Fiizesabony, Hedervâr, Hosszu-
dersdort, la 19 Febr. 1903. Stimate de nu, eşti un fleac. Ştii tu cum să heteny, Ispdnmezd, Krapina (Varasdm.),
dle Miiller ! Crucea duplă electro mag cheamă pâinea? Lajosmizse, Lelesz, Lovasbereny, Maf-
netică nr. 86967 R. B., pe care am co — In franţuzeşte? tonor, Miske, Mohâcs, Nagyatâd, Nagy-
mandat-o timp scurt înainte pentru cum — Nu, în româneşte. lucska, Nagovdzsony, Pdnczelcseh, Pe-
natul meu Carol Weber, a avut efect
— Păi, tată, cum să se cheme... czel, Pomogy, Sdrbogârd, Szekszdrd,
minunat. După câteva zile deja să sim
pâine. Szirâk, Szo'losgydrok, Tepliez (Varasdm ),
ţise bolnavul mai bine, respiraţia ia de — Ei, vezi că eşti un prost şi n’ai Tiszakâlmânfalva, Turnischa, Vdsdrosna-
venit mai uşoară şi poate şi durmi. Te
învăţat nimica? Apoi, dragul tatei, să meny, Zalaegerszeg, Zâm, Zeliz. — 11.
rog a’mi trimite imediat două aparate, ştii dela mine că pânea să cheamă: Balatonfo'red, Bânlak, Becsehely, Felso-
unul pentru mine şi celalalt pentru ne saţul casei. Dar’ focul ştii cum să cheamă ? dios, Kismarja, Ko'rosmezo, Nyustya, Papa,
vasta mea. Totodată te încunoştinţez, — In franţuzeşte ? Szekelykeresztur, Szentelek, Verbo. —<
că în scurt timp voi mai comanda câte
— Nu, prostule în româneşte. 12. Bilke, Dioszeg, Ettek, Hajdunânâs,
un aparat pentru domnii K. B. şi Pt.
— Cum să se cheme... foc, cum Kesmârk, Kislucska, Mezokeresztes (Bi-
Cu stimă Matia Schrei, proprietar în harm.), Miava, Nagyida (Abaujmegye),
Rudersdorf nr. 175 (Ungarn)«. Un ast zic toti românii.
»
— Iacă iţi spun şi asta. Focul să Nagyida (Kolozsm.), Nagymagyar, Nyitra-
fel de aparat costă 6 cor., şi să poate zsâmbokret, Ozora (Torontâlm.), Radosna,
comanda numai dela A. Miiller, Buda cheamă: mângăerea Dar’ apa măcar
ştii cum să cheamă? Szilâgvcseh, Szucsâny, Vâgsellye. — 13.
pesta, V. Vadăsz-utcza 42 G. >
— Tot în româneşte ? Alsonyârasd, Borsa (Marmarosm ), Elesd,
*
— Tot. Garamszollo's, Homonna, Jânk, Malacska,
Hârtie vorbitoare. După des — Cum să se cheme, dacă nu apă. Nyirbâtor, Szakolcsa, Vajdahâza. — 14.
coperirea Americei, locuitorii autohtoni Almds (Bdcsm;), Baksagyo'rla, Bdtorkesz,
—— Hei dragul tatei, după cât văd,
credeau că însăşi hârtia vorbeşte, când eşti un mare dobitoc. Apa să cheamă Brod (Varasdm.), Enyiczke, Hidegkut
auzeau pe cineva cetind. Odată un eu (Temesm.), Koros (Belovarm.), Lajtafalu,
prisosinţă. Acum să te mai întreb un
ropean â trimis pe un indian negru la Losoncz, Margita, Micske, Mocsonok,
singur lucru; pisică, ştii curo să cheamă
in prietin, al sâu cu o corfă de smo ori nu ? Nagyszeben, Nemetkeresztur, Privigye,
chine. Ajungând la destinaţie, europea — Nu ştiu. Repczeszemere, Rittberg, Szekcs, Sze-
nul ceteşte scrisoarea, numără smochi — Apoi nătărăule, bagă bine în beieb, Szecsen, Szentkereszt, Szina, Tur-
nele şi începe să bată pe indian, că ia dosin, Zentelke. — 15. Dunaadony,
cap ce-ţi spun: căci văd eu că dea-
mâncat atâtea şi atâtea smochine. India Kacza, Korosladdny, Lo'vagoszo'llo's, Mar-'
geaba cheltuiesc parale cu tine să te
nul a înmărmurit de spaimă şi de mi tonvdsar, Szdszvdr, Trencsen.
trimit la învăţătură; pisica să cheamă;
rare, a negat însă şi susţinea că hâr zgârietoare. ş • ____ . _____
tia minte şi e martor fals, şi că el vrea - Sz. 875/1906 vegr.
Ce-or mai fi vorbit, nu-’mi mai
să jure dacă jură şi hârtia. AJtădâtă ÂRVERESI HIRDETMENY.
aduc aminte. Atâta ştiu că băiatul când
acest sclav a fost trimis Ia alt european Alulirott birosagi vegrehajtd az 1881.
eşi din casă, îşi zise în gând: »Lasă că ţi-o
cu mere. In scrisoare era spus numă fac eu, dacă e aşa!« Şi cum zise aşa evi LX. t.-cz. 102 §-a ertelmeben ezennel
rul lor. Sclavul pe drum iar’ a mâncat kozhirre teszi, hogy a devai kir. torvenyszek
şi făcu. Luă un tăciune aprins, îl legă
din mere, dar’ acum cu şiretenie;a pus de coada pisicei, dându-i apoi drumul 1905 evi 9908 szânui vegzese kovetkeztcben
scrisoarea sub o piatră, ca să nu’l vadă, Dr. Muntean Aurel tigvved âltal kepviselt
prin aria plină cu snopi de grâu, gata
cum şi câte mere mănâncă, deci să Dacia penzintezet javâra Bukur Ştefan es
de treerat. Când grâul luă foc, să duse
nu’l pmai trădeze. Dar’ ce mirare pe t. ellen 100 K. s jar. erejeig 1905 evi nov.
la tatăl său în casă şi începu a striga
bietul om, când scrisoarea a ştiut si ho 8-ân foganatositott ktelegitesi vegrehajtâs
pe nerăsuflate:
acum câte mere a mâncat! Negrul acum utjân le- cs feliilfoglalt es 642 kor.-ra becstilt
— Sai iute, tată, căci zgârietoarea
a mărturisit faptul şi admiră înţelep a luat mângâierea de coadă şi a aprins kbvetkezo ingosâgok, u. m : szarvasmarhak
ciunea hârtiei care ştie să vorbească! pâhnka fozoilst, sertes, pâlinka, buza st. nyil-
aria, şi de nu vei sări repede cu pri
sosinţa, s’a dus dracului saţul casei. vânos ârveresen eladatnak.
C u rs d e d a n s în O răştie. Dl Ni- — Ce vorbeşti, mă, eşti, nebun ? Mely ârveiesnek az algyogyi kir. jâ'as-
colau Sara şi dl Edelenyi măestrii de dans birostig 1906-ik evi V. 546/4 szâmu vegzese
vestiţi din Oradea-mare şi Beiuş deschid un — Nu, tată, vorbesc cum m’ai în folytân 100 kor. tokekbveteles ennek 1904 evi
curs de dans, jocuri originale şi naţionale văţat dta.
precum şi de boston francez pe 5 săptămâni Tocmai târziu observă că grâul Iulius ho 11 napjâsol jâro 8% kamatai, 1/3%
în Orăştie în timpul cel mai apropiat. înscrie ardea de-a binele, dar’ tot ajutorul fu vâltodij es eddig osszesen 45 kor. 46 filer-
rile de pe acum să pot face în sala mare a zadarnic. Să alese cu cenuşa şi cu o ben biroilag mâr megâllapitott koltsegek ere
hotelului »Transilvania« zilnic dela 1—3 ore jeig, Ilomorod kozsegben vegrehajtâU senvedo
p. m. Roagă on. public român din loc şi jur lecţie bună să nu mai glumească cu lakasân leendd megtartâsdra 1906 evi szept.
pe această cale ai da atenţiune si sprijin. copii.
Timpul de instrucţie pentru copii dela 5—7 ho 15-ik naojânak delelotti 8 orâja hatâridâul
