Page 2 - Bunul_Econom_1906_35-36
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECNOOM Nr. 35—36'.
un popor, este ţimentul care leagă strâns a) care posede pe deplin limba nistrul cultelor şi instrucţiunii pudice
şi uneşte într’un singur mănunehiu toţi maghiară în vorbire şi scriere, şi care poate să îngădue lipsa diplomei pentru
acei indivizi, cari au o limbă, o origine, a participat la un curs de agricultură, şcoalele elementare.
datini, moravuri, istorie comună Insă de de pomărit, de viierit, de vinârit, de § . 2 9 .
acest tesaur, care este totodată şi ga- economia casei etc. ce ministrul ung, învăţătorii cari posed autorizare
ranţa cea mai sigură a viitorului nos reg. de agricultură a dispus să se ţină provizorie de a propune să pot aplica
tru, ftumai atunci ne vom putea bucura, în fiecare an pe sama învăţătorilor po numai pentru durata autorizării în ca
când Românii din toate unghiurile vor porali şi despre absolvirea aceluia a ob zul, dacă sunt deplin îndemânatici în
cugeta şi vor simţi una, vor fi cuprinşi ţinut testimoniu; limba maghiară.
de aceleaşi idealuri, când vom ţinea b) care posede dexteritate practică învăţătorii cari posed cualificaţiunea
morţiş la limba şi literatura noastră, ear’ în ramii economici ce sunt în uz în res numită în punct a) a §-ului 27 sâipot
pârâiaşele culturale ce au curs şi curg pectiva comună şi documentând Capa aplica definitiv numai la aceea şcoală
în diferitele ţinuturi româneşti, nisuindu- citate teoretică dar’ mai ales practică, economică de repetiţie, a cărei direc
să a le conduce într’un singur rîu puter obţine autorizare provizorie s’au defini ţiune economică constă cu direcţiunea
nic, care impunător şi maiestos să curgă tivă de a propune obiectele economice; cursului absolvit de dânşii; cu aceea
în alvia viitorului nostru românesc. c) care ca învăţător cualificat a observare, că învăţătorul absolvent al
Având cunoştinţă de ceea-ce sun absolvat cu succes un curs de agricul cursului de viierit poate fi aplicat defi
tem, simţindu-să Românii mai mult de tură de doi ani la o şcoală ung. reg. nitiv la şcoala economică de repetiţie
cât coborîtori ai Romanilor... voim în de agricultură, s’au un curs de un an cu direcţiune pentru cultura poamelor.
cea mai strânsă legătură cu tot ceea-ce la un institut pentru cualificarea viieri- §. 30.
a fost sănătos în trecut să clădim cu lor, iar’ învăţătoarea un curs de econo Autorizare provizorie şi definitivă
mijloace româneşti civilizaţia românească mie de casă; de a propune obiectele de specialitate
pentru toţi Românii. economice să poate da:
d) care a absolvat cu succes un
Acestea să ne fie devisa şi cu institut de economie mai înalt. Astfel a) Autorizare provizorie de a pro
aceste gânduri bune să începem noul de indivizi însă sunt obligaţi a tace în pune obiectele speciale economice:
an şcolar. „ timp de 3 ani examenul scripturistie şi 1. Specialiştilor economici numiţi
X . Hamsea,
înv. gr.-or. verbal din obiectele pedagogice într’o de cătră ministrul ung. reg de agricul
pedagogie a statului. tură, încât posed diplomă pentru şcoa
„Şcoala economică de repetiţie. §. 28. lele elementare:
In posturile de învăţători de spe-- 2. acelui învăţător dela şcoala ele
(Urmare.)
Cap. IV. cialitate economici (învăţătoare de spe mentară, care posede limba maghiară
cialitate) la şcoalele economice de re pe deplin în vorbire şi scriere, care
Cualificarea învăţătorilor şcoalei
petiţie cu învăţător specialist deosebit, poate adeveri cu atestate dela curato-
economice de repetiţie. Aplicarea învă
care beneficiază^ de eompetinţe stabile ratul şcolar, respective dela scaunul
ţătorului de specialitate. să pot aplica numai învăţători respec şcolar şi dela primăria comunală, că im
§- 27. tive învăţătoare dela şcoalele elementare ramul cunoştinţelor economice, pe care
Predarea obiectelor economice în cu cualificaţiunea numită în punctele va avea să le propună în şcoala eco
şcoala economică de repetiţie să poate c) şi d) ale paragrafului precedent. Re nomică de repetiţie, şi-a câştigat prim
încredinţa, respective să poate aplica în feritor la indivizii absolvenţi ai institu grădinărit şi economia de câmp înde
această şcoală un astfel de învăţător telor economice mai înalte în lipsa de mânarea teoretică dar’ mai ales prac
poporal (învăţătoare) cualificat pentru concurenţi cari nu posed cualificaţiunea tică, cât e necesară la, propunerea cus
şcoalele elementare: de sub punct c) în cazuri motivate mi succes a acestui ram economic.
la fereastră, o pasăre, un câne, un şoricel ori — Hai la inzula Şerpilor, încredete în totdeauna: oamenii cei mici sunt mult mai su-
un păianjin. prietinul tău. părăcioşi şi mai ciudaţi, decât cei mari şi tari
Ovidiu avea un şerpe, un şerpe mic, Poetul să deşteaptă încă odată şi şă cari nu înfurie aşa iute şi sunt mai răbdători,
drăguţ de tot, care sta întruna încolăcit de uită la micul, care sta tot aşa de liniştit ca şi mai marinimoşi.
gâtul său, de braţul său şi ai cărui ochi mici mai nainte după gâtul său şi-l privia cu chii Poetul cel melancolic fu aproape să fie
îi povesteau minuni. cuminţi. pedepsit că voisă să moară, era să fie- prins
Am spus că el scrisese „Metamorfozele*'; Mai adormi încă odată, şi pentru a treia cu vorba. D»r’ marinarii nu erau sătui cte viaţă
după părerea lui şarpele acela era vre-o me oară îi zise şerpele: ca el, şi luptară cu elementul sălbatec*. supă
tamorfoză, vre-o schimbare, poate vre-o prin — Hai cu mine, că n’ai să te căeşti. raţi de această călătorie.
ţesă blăstămată, o exilată ca şi dânsul,-şi sta De astă dată să deşteptă tocmai când Ce de caznă pentru un ostro» plin cu.
ceasuri întregi să se gândească de unde ve zicea Colubra cele din urmă cuvinte şi când dihănii ottăvite! bombăneau ei.
nise prinţesa, cât de frumoasă trebuie să fi să uita la el cu aşa băgare de seamă, cu o Şi să uitau încruntaţi la poet, care
fost şi ce nenorocită era mica lucitoare Co- privire aşa de pătrunzătoare, încât Ovidiu mai ars să se întoarcă,, de teamă, să nu să,
lubra, cum îi zicea el. Intr’o zi pe când gân să gândi: răscoale vâzlaşii, dacă nu simţea, de câte ori
durile lui călătoriau astfel, să uită ţintă spre — De ce să nu mă duc să văd inzula yrea să se întoarcă că îl strânge şerpele uşor?
mare, până-ce i-se închiseră ochii  căzu în- Şerpilor ? Mai urât ca aici n’are să fie, şi o tot îmboldindul să stăruiascâ a merge înainte.
tr’uri somn dulce. Atunci visă un somn minu să fie o schimbare în viaţa mea, cea în care Simţi de mai multe ori, chiar cum bătea din
nat. Visă că şerpele lui căpătase glas ome nici o schimbare nu să mai întâmplă; şi dacă codiţă cu nerăbdare şi cum îşi întindea ca
nesc şi îi şoptea blând la ureche: o fi să mă mănânce şerpii, m’or mânca şi pul înainte şi cu bfgare de samă tot în partea
— Aide, hei, vino cu mine la inzula asta e; atunci scap de nenorocirea care mă aceia mereu.
dela gura Dunării, căreia îi zice inzula Şer doboară. Iacă şi ostrovul! mormăiră în. sfârşit
pilor, şi acolo să vezi metamorfoze! Luă o luntre cu vâslaşi buni, luă de vâslaşii.
Să deşteaptă. ale mâncării pentru câteva zile şi porni pe — Unde el întreabă Ovidiu; căci nu
Şerpele sta liniştit în j urul gâtului său, mare. Ajunse cu greutate la inzulă, de oare vedea nimic.
parcă n’ar fi spus nimic. Adormi iar’ şi Co- ce Marea Neagră e mai rea cu mult decât — Colo unde e hucăţia aia di pământ,
lubra îi şopti iar: Oceanul cel mare, căci aşa să întâmplă în ăla e ostrovul 1;